Jurnal românesc – 7.04.2014
Premierul Victor Ponta a făcut o vizită privată în Israel, în cadrul căreia a fost primit, duminica, de preşedintele Shimon Peres. Potrivit Jerusalem Post ediţia online, Ponta a declarat ca Israelul se poate baza pe parteneriatul cu România si a spus ca va reveni curand intr-o vizita oficiala cu o delegaţie extinsă, ai cărei membri vor discuta o serie de acorduri cu omologii israelieni. Preşedintele Shimon Peres a declarat că relaţia Israelului cu România este unică, deoarece este singura ţară din fostul bloc comunist care nu a alterat relaţiile în 1967. Premierul Ponta a anunţat pe contul său de Facebook că a petrecut două zile speciale la Ierusalim împreună cu soţia sa Daciana şi că a beneficiat de ospitalitatea familiei premierului israelian Beniamin Netanyahu, un cunoscător şi admirator al României.
România Internațional, 07.04.2014, 11:48
Premierul Victor Ponta a făcut o vizită privată în Israel, în cadrul căreia a fost primit, duminica, de preşedintele Shimon Peres. Potrivit Jerusalem Post ediţia online, Ponta a declarat ca Israelul se poate baza pe parteneriatul cu România si a spus ca va reveni curand intr-o vizita oficiala cu o delegaţie extinsă, ai cărei membri vor discuta o serie de acorduri cu omologii israelieni. Preşedintele Shimon Peres a declarat că relaţia Israelului cu România este unică, deoarece este singura ţară din fostul bloc comunist care nu a alterat relaţiile în 1967. Premierul Ponta a anunţat pe contul său de Facebook că a petrecut două zile speciale la Ierusalim împreună cu soţia sa Daciana şi că a beneficiat de ospitalitatea familiei premierului israelian Beniamin Netanyahu, un cunoscător şi admirator al României.
Elevii din Romania participă, din 7 aprilie, la „Şcoala Altfel”, un program de o săptămână dedicat activităţilor extraşcolare. Scopul proiectului este implicarea elevilor în activităţi practice, care să le dezvolte competenţele în cât mai multe domenii. Timp de o săptămână, elevii pot participa la ateliere pe teme diverse, vor vizita muzee sau alte instituţii de interes, unde vor afla cum sunt puse în practică aspectele teoretice învăţate în clasă. Aflată deja în al treilea an, această săptămână îi atrage pe elevi.
În ultimii zece ani, prezenţa românilor a devenit una constantă în unele sate din comunitatea autonomă spaniolă Extremadura notează, luni, Hoy.es. În Almendralejo, populaţia românească reprezintă deja peste 10%, iar numărul românilor poate depăşi 5.000. Majoritatea celor care au ales să rămână în regiune s-au integrat, îşi duc copiii la şcolile publice, iar aceştia au ajuns să vorbească spaniola mai bine decât româna. Unii se tem ca fiii lor să nu uite limba română, astfel că au creat prima asociaţie a românilor din Extremadura. Asociaţia are drept obiectiv principal vizibilitatea românilor într-o societate în care devin din ce în ce mai numeroşi şi chiar înaintarea unei solicitări pentru un consulat românesc în Almendralejo. În plus, asociaţia urmăreşte şi organizarea de cursuri la care copiii imigranţilor români să poată învăţa româna şi cunoaşte obiceiurile din ţară.
În Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară au fost organizate, duminica, proteste faţă de exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Protestatarii au atras, astfel, atenţia asupra pericolelor de mediu pe care le incumbă acest tip de exploatare. Organizatorii acţiunii susţin că substanţele folosite în tehnologia de extractie a gazelor de şist ar fi dăunătoare mediului şi sănătăţii populaţiei În Bucureşti, protestatarii au cerut interzicerea prin lege a acestei metode.
Magiunul de prune Topoloveni marcheaza, în 2014, 100 de ani de tradiţie si 3 ani de recunoaştere internaţională. Pe 7 aprilie 2011, magiunul a obtinut certificatul la nivel european prin Indicaţia Geografică Protejată (IGP), prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Potrivit patronului societăţii producătoare, Bibiana Stanciulov, magiunul de prune Topoloveni este singurul produs românesc premiat pentru gust şi calitate cu stele Michelin. Ea a anuntat ca magiunul va fi promovat până la finele anului 2016 cu ajutorul fondurilor accesate de la UE, circa 1,5 milioane de euro, în Elveţia, Norvegia, Rusia, America de Nord şi Orientul Mijlociu.
