Jurnal românesc – 8.03.2016
România deţine, de marţi, pentru un an, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Funcţia va fi îndeplinită de ambasadorul Mihnea Constantinescu. Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului, creată în 1998, reuneşte 31 de ţări şi promovează activităţi educative comemorative şi de cercetare a Holocaustului. Potrivit lui Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, peste 30 de ţări recunosc, astfel, că statul român, Guvernul, Administraţia Prezidenţială, instituţiile – după asumarea responsabilităţii Holocaustului din România, în urma raportului Comisiei „Wiesel” din 2004 – au avut grijă să construiască memoria publică a victimelor Holocaustului, să promoveze memoria evreilor şi romilor şi să promoveze politici publice prin care istoria Holocastului din România să fie cunoscută.
Roxana Vasile, 08.03.2016, 12:27
România deţine, de marţi, pentru un an, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Funcţia va fi îndeplinită de ambasadorul Mihnea Constantinescu. Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului, creată în 1998, reuneşte 31 de ţări şi promovează activităţi educative comemorative şi de cercetare a Holocaustului. Potrivit lui Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, peste 30 de ţări recunosc, astfel, că statul român, Guvernul, Administraţia Prezidenţială, instituţiile – după asumarea responsabilităţii Holocaustului din România, în urma raportului Comisiei „Wiesel” din 2004 – au avut grijă să construiască memoria publică a victimelor Holocaustului, să promoveze memoria evreilor şi romilor şi să promoveze politici publice prin care istoria Holocastului din România să fie cunoscută.
România a consemnat, anul trecut, o creştere economică mai mare cu 3,7% raportat la 2014, potrivit datelor provizorii date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, Produsul Intern Brut în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%. La creşterea PIB din 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Contribuţii pozitive mai importante au avut comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele; construcţiile; informaţiile şi comunicaţiile; industria şi impozitele nete pe produs. Pentru 2016, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 4,2% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut. Pentru 2017, CNP estimează un avans al economiei româneşti de 4,3%.
Vânzările ziarelor româneşti au scăzut în perioada octombrie-decembrie 2015, cifrele fiind mai mici decât în perioada similară din 2014. Trendul descendent este, de altfel, specific ultimilor ani. Poziţia de lider la categoria ’quality’ este deţinută de cotidianul Evenimentul zilei, cu o medie de vânzări pe apariţie de 11.713 exemplare (faţă de 12.610 exemplare, în decembrie 2014). Este urmat de România liberă, cu 10.637 de exemplare în decembrie trecut, şi de Adevărul, cu 8.979 de exemplare. În rândul tabloidelor, Click! este lider de vânzări şi a raportat, în decembrie 2015, o medie de vânzări, în scădere, de 89.250 de exemplare. La capitolul cotidiane sportive, Gazeta Sporturilor a înregistrat o medie de vânzări, pentru luna decembrie, de 22.770 de exemplare, iar la cel al publicaţiilor financiare, Ziarul Financiar a avut o medie lunară de vânzări pe apariţie de 6.126 de exemplare.
Cântăreaţa Inna a declarat că, în timpul şcolii, colegii i se adresau cu apelativul „pitica” din cauza înălţimii sale, artista făcând această dezvăluire în cadrul lansării celei de-a doua ediţii a campaniei „CN Clubul Prieteniei”, derulată de Cartoon Network împreună cu Asociaţia „Telefonul Copilului”. Campania, desfăşurată sub sloganul „Fii prietenos, nu răutăcios!”, îşi propune să încurajeze copiii şi tinerii din România să spună stop fenomenului bullying, care se traduce prin a fi jignit, lovit, rănit, exclus sau umilit. Efectele abuzului de tip bullying sunt grave din punct de vedere psihic. Această hărţuire care există în spaţiul public sau în şcoli poate determina, în afară de scăderea atenţiei, a motivaţiei şi a ambiţiei privind învăţătura, depresii şi tulburări de comportament, dezvoltarea unor stări anxioase, excludere şi dificultate în relaţionare cu adolescenţi de aceeaşi vârstă şi, cel mai grav, gânduri suicidare.
