Evanghelie Zappa, precursor al renaşterii olimpice
Izvoarele documentare nu ne oferă prea multe informaţii despre personalităţile care au promovat ideea Jocurilor Olimpice înaintea baronului Pierre de Coubertin.
Florin Orban, 29.10.2014, 12:16
Izvoarele documentare nu ne oferă prea multe informaţii despre personalităţile care au promovat ideea Jocurilor Olimpice înaintea baronului Pierre de Coubertin. Cu toate acestea, nu au fost puţini cei care, inspirându‑se din izvoarele de civilizaţie ale antichităţii, au considerat că principiile olimpismului pot ajuta ca lumea să devina mai bună şi mai paşnică.
Intre precursorii renaşterii olimpismului modern, una dintre cele mai importante figuri este cea a lui Evanghelie Zappa. De numele lui este legat, printre altele, unul dintre monumentele importante ale Atenei – Zapeionul.
Cititorul nostru ar putea să se întrebe, pe bună dreptate, de ce postul românesc de radio îi acordă o atenţie deosebită lui Evanghelie Zappa, cunoscut mai degrabă ca o personalitate a Greciei secolului XIX. Răspunsul este simplu – Evanghelie Zappa a fost cetăţean al Ţării Româneşti, calitate pe care a dobândit-o în 1844, după 11 ani de la stabilirea sa aici.
Zappa a venit în România pentru a se ocupa de comerţul cu cereale. S-a stabilit la Broşteni, în apropiere de Bucureşti, unde a avut şi o moşie. A acumulat, în scurt timp, o avere considerabilă. A fost iniţiatorul primei acţiuni olimpice de amploare din secolul 19. Intr-un memoriu adresat oficialităţilor elene, în 1858, Zappa propunea “restaurarea Jocurilor Olimpice, care să fie celebrate la fiecare patru ani, dupa învăţăturile vechilor greci, strămoşii noştri”. Un an mai târziu, în 1859 deci, are loc prima întrecere olimpică a epocii moderne, cu concurenţi din tot spaţiul elen. Urmatoarele ediţii ale Jocurilor au loc în 1870, apoi 1875, 1888 şi 1889, cuprinzând şi concursuri artistice sau diverse expoziţii. Totuşi, din cauza caracterului lor limitat teritorial şi a desfăşurării la intervale neregulate, aceste jocuri nu au fost luate în considerare la alcătuirea listei Olimpiadelor moderne. Cercetătorii fenomenului olimpic le-au denumit ulterior jocuri “panelenice” sau “preolimpice”, dar au recunoscut rolul determinant al lui Evanghelie Zappa în promovarea lor şi, implicit, în impulsionarea renaşterii Olimpiadelor moderne.
Legaturile strânse ale lui Zappa cu România au dat naştere şi la exagerări. In 1936, un ziar sportiv bucureştean titra: “Olimpiadele moderne au fost iniţiate de un român”. Gazeta relua o informaţie difuzată de o revistă sportivă maghiară care afirma ca Jocurile Olimpice organizate la Atena, la iniţiativa lui Coubertin, în 1896 nu au reprezentat prima olimpiadă, ci prima olimpiadă internaţională. Acelaşi articol făcea referire la doi dintre campionii Jocurilor din 1859: Dimitrie Atanasiu, învingator la fugă, şi Constantin Hristu, câştigător la aruncări. “După nume, credem că amândoi erau români”, spunea articolul. Faptul nu a fost însă confirmat ulterior.
Despre Evanghelie Zappa mai trebuie spus că a contribuit, prin donaţii, la fondarea Academiei Române. Totodată, a sprijinit redactarea uneia din primele gramatici române. In 1867, la fondarea Academiei, a avut loc dezvelirea unui bust al lui Evanghelie Zappa. “Iubirea lui de românism fie un exemplu care să afle mulţi imitatori”, spunea, cu acea ocazie, în discursul său, unul dintre membrii fondatori ai Academiei, V.A. Urechia.
