Sportivul sǎptǎmânii – Jucǎtoarea de tenis de masǎ Elizabeta Samara
Cu trei medalii obţinute la campionatele europene, Elizabeta Samara a fost performera delegaţiei române la campionatele europene din Rusia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florin Orban, 06.10.2015, 12:50
În Rusia, la Ekaterinburg, s-a încheiat, duminicǎ, o nouǎ ediţie a Campionatelor Europene de tenis de masǎ. Sportivii români au câştigat trei medalii, toate la feminin. Elizabeta Samara a cucerit aurul la simplu, argintul la dublu, alǎturi de jucǎtoarea maghiarǎ Georgina Pota, iar în concursul pe echipe, selecţionata românǎ s-a situat pe locul doi, intrând în posesia argintului.
Cu trei medalii, Elizabeta Samara a fost performera delegaţiei române. Din acest motiv, Radio România Internaţional a desemnat-o Sportivul Sǎptǎmânii.
Pentru Samara, medalia de aur la simplu a reprezentat o premierǎ în carierǎ, fiind totodatǎ primul aur european individual pentru România după o pauză de 12 ani, de la victoria Otiliei Bădescu, din 2003. Elizabeta avea deja în palmares cinci titluri europene, dintre care douǎ la dublu feminin, douǎ la dublu mixt şi unul cu echipa.
La Ekaterinburg nu i-a stat însǎ nimeni în cale. În finală, românca a avut un joc greu, în prima parte, în faţa olandezei de origine chineză Jie Li. Elizabeta a câştigat primul set, dar a fost condusă apoi cu 2-1 şi 3-2. În ultimele 2 seturi însă, românca şi-a dovedit superioritatea şi s-a impus clar, de fiecare datǎ cu 11-4, obţinând medalia de aur.
Până în finală, Samara le-a eliminat succesiv pe Alexandra Privalova, din Belarus, cu 4-1, pe Eva Odorova, din Slovacia, cu 4-0, apoi pe Tetiana Bilenko, din Ucraina, tot cu 4-0. In sferturile de finalǎ a învins-o pe Georgina Pota, din Ungaria, cu 4-1, iar în semifinalǎ s-a impus în faţa rusoaicei Polina Mihailova, tot cu 4-1.
Sǎ mai notǎm cǎ Elizabeta Samara s-a nǎscut la 15 aprilie 1989, la Constanţa. În clasamentul mondial pe luna septembrie ocupa locul 21. Cu un an în urmǎ înregistrase cea mai bunǎ clasare a sa în ierarhia lumii, şi anume locul 13.
