Descoperiri arheologice importante la Histria

Peste 40 de monede şi podoabe antice au fost descoperite la Histria.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Radio România Internațional, 23.08.2025, 21:20

Peste 40 de monede şi câteva podoabe antice din metale preţioase au fost descoperite în situl arheologic Histria, a informat Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Aceste artefacte au fost descoperite într-un context arheologic aparţinând unei locuinţe incendiate în perioada romană. Din acelaşi strat provin numeroase artefacte (inscripţii, vase ceramice, obiecte din bronz, fier, sticlă, piatră etc.). Descoperirile au fost făcute în cursul campaniei anuale de cercetări arheologice de la Histria, în cadrul sectorului Poarta Mare – Turnul Mare, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie.

Condiţiile descoperirii tezaurului indică faptul că podoabele şi monedele erau păstrate într-o casetă din lemn, iar în urma incendiului acestea s-au contopit păstrând forma acesteia. Cel mai probabil, locuinţa aparţinea unei familii importante de la mijlocul secolului al II-lea – mijlocul secolului al III-lea după Hristos, iar obiectele de valoare erau păstrate într-un loc special, însă din cauza incendiului nu au mai putut fi salvate la acel moment. Această locuinţă romană somptuoasă, cu pavaje din calcar şi pereţi cu tencuială pictată, precum şi vestigiile arheologice descoperite prin cercetarea sa sunt mărturii semnificative pentru reconstituirea unui moment din viaţa vechii cetăţii în perioada Principatului, a comunicat Muzeul.

Monedele şi podoabele antice au caracteristici ce vor determina clasarea în categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional. Obiectele au fost aduse în laboratorul de restaurare al Muzeului Naţional de Istorie, intrând în colecţiile acestuia. Într-o primă etapă sunt necesare activităţi de investigare şi restaurare-conservare, astfel încât bunurile arheologice să poată fi prezentate public.

Începutul cercetărilor arheologice în cuprinsul sitului Histria datează încă din anul 1914, iar acestea se desfăşoară în prezent sub coordonarea Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României, Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Istorie şi Universitatea Ovidius din Constanţa.

Muzeul Naţional de Istorie a României, cu o echipă formată din Adela Bâltâc, Paul Damian, Virgil Apostol şi Eugen Paraschiv-Grigore, are un sector de cercetare distinct în cuprinsul sitului, unde realizează – cu finanţare proprie – săpături arheologice din anul 2000 şi până astăzi, obiectivul acestora fiind studierea epocii romane timpurii la Histria, menţionează sursa citată.

Până în prezent, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a cercetat o serie de edificii şi complexe arheologice databile din epoca elenistică târzie (secolul I înainte de Hristos) până la ultimul nivel roman timpuriu (secolele IV – VI după Hristos). Printre acestea se remarcă noi porţiuni din două străzi, cunoscute preliminar din cercetări anterioare, un traseu de stradă necunoscut până la cercetările noastre, trei edificii de mari dimensiuni adosate acestor artere, canale de colectare a apei menajere sau conducte de apă potabilă, o fântână, un cuptor, aici fiind descoperite varii obiecte arheologice (vase de provizii, amfore, vase de lux şi de uz comun, obiecte din bronz, fier, sticlă şi os, monede, fragmente de inscripţii şi arhitecturale etc.), se mai arată în comunicatul MNIR.