Drumul de parcurs spre o Europă mai rezilientă
Comisia Europeană a adoptat primul său raport de analiză prospectivă strategică, cu obiectivul de a identifica provocările și oportunitățile emergente pentru a putea ghida mai bine alegerile strategice ale Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 07.10.2020, 09:30
Raportul din 2020 prezintă
argumentele în sprijinul utilizării analizei prospective în procesul de
elaborare a politicilor UE și introduce conceptul cuprinzător de reziliență a
UE.
Rezultatele raportului adoptat de Comisia Europeană vor
fi punctul de plecare pentru politici capabile să facă față aspirațiilor pe
termen lung ale cetățenilor europeni. În concordanță cu Planul de redresare
pentru Europa, Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 examinează
reziliența UE din patru perspective: socială și economică, geopolitică,
ecologică și digitală. Pentru fiecare dintre aceste perspective, raportul
identifică capacitățile, vulnerabilitățile și oportunitățile pe care le-a scos în
evidență criza și care trebuie abordate pe termen mediu și lung.
Ștefan Turcu, şeful
Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:
Aș spune că e foarte important să ne amintim
contextul în care ne aflăm, pandemia ne-a afectat în toate aspectele vieții
noastre, inclusiv economic, social, financiar. Tocmai din acest motiv Comisia
Europeană a prezentat recent, după discursul președintei Comisiei, Ursula von
der Leyen, discurs privind starea Uniunii, următoarele etape ale Mecanismului
de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 670 de miliarde de euro.
Este
vorba de principalul instrument de redresare aflat în centrul Mecanismului Next
Generation EU. Încercăm așadar să sprijinim eforturile tuturor statelor,
inclusiv pe cele ale României, de a ieși mai puternice și mai reziliente din
criza actuală. Asta înseamnă că prin intermediul acestui mecanism se va oferi
această sumă, de 670 de miliarde, sub formă de împrumuturi și de granturi,
fonduri care vor putea fi folosite în următorii ani în vederea redresării. Asta
presupune ca statele membre, evident și România, să prezinte proiecte de
planuri de redresare și reziliență. Proiecte care să conțină niște agende
naționale de investiții și reforme, în conformitate cu obiectivele de politică
ale Uniunii Europene.
Pe de altă parte, este necesar ca aceste planuri să
abordeze și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Toate aceste
provocări sunt incluse, de altfel, în recomandările pe care noi le facem anual
tuturor statelor membre. Ca să dau un exemplu: cumulativ, prin Next Generation
EU și prin viitorul buget multianual, România e unul dintre marii câștigători
ai acestor fonduri, va primi peste 31 de miliarde de lei. Din acestea, o mare
parte, aproximativ 25 de miliarde pot fi accesate foarte ușor, pentru că provin
din acest Mecanism pentru Reziliență și Redresare ca bani rerambursabili și
împrumuturi.
O să explic și cum pot fi accesate și cheltuite aceste fonduri. România
va depune până în aprilie 2021 la Comisia Europeană un plan de investiții , de
redresare economică, bazat deja pe recomandările primite în Raportul de țară
din semestrul european. Avem foarte multe recomandări în sănătate, educație,
infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile
private și nu numai. România poate decide să direcționeze o parte din aceste
fonduri care pot fi accesate foarte ușor fie către proiecte de autostrăzi,
către construirea sau dotarea unor spitale, construirea de școli, dar și în
scopul digitalizării sistemului de educație. Și exemplele pot continua.
