Fondul de Coeziune în viitorul buget comunitar

Statele europene speră într-o înțelege privind viitorul buget european pe durata președinției croate a Consiliului UE. Eurodeputatul Adrian-Dragoș Benea explică poziția României față de recenta propunere de buget a Finlandei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Lică Manolache, 29.01.2020, 10:16

Finlanda a încheiat, la 31
decembrie 2019, mandatul său în fruntea Consiliului UE, președinție preluată de
Croația la începutul anului. Pe finalul mandatului, Finlanda a venit cu o
propunere pentru viitorul bugetul al Uniunii, susținută de alte patru țări -
Danemarca, Suedia, Olanda și Austria. Schița de buget a stârnit critici dure
din partea mai multor state membre, printre care și România, deoarece ar fi
presupus o diminuarea considerabilă a bugetului pentru coeziune.

Adrian-Dragoș Benea,
eurodeputat din grupul social-democraților, consideră că propunerea finlandeză
pentru noul cadru bugetar nu va fi sprijinită și subliniază câteva din
problemele României legate de absorbția banilor europeni destinați dezvoltării
regionale:

Viziunea Finlandei este cam izolată în
interiorul Uniunii Europene, sper că nu își va găsi susținere. Există riscul ca
lucrările de infrastructură să scadă vertiginos ceea ce este o veste chiar
proastă pentru România, în special, pentru estul și sudul țării. Trebuie
canalizate eforturi pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, o
simplificare a legislației privind achizițiile publice, deși sună ciudat când e
spusă de un român. Eu cred că România are astăzi capacitatea administrativă
superioară multor state din Uniunea Europeană, dar de multe ori ne împiedicăm
în această birocrație și în supra-reglementarea pe fondurile europene și știu
foarte multe obiective care au fost, efectiv, compromise din cauza acestei
legislații privind achizițiile.

Spre exemplu, aeroportul internațional Bacău a
stat mai mult în contestații și în procedură de achiziție cu tot cu contestații
la caietul de sarcini și la soluția finală decât a durat execuția lucrărilor,
ceea ce trebuie să ne pună serioase semne de întrebare. Sigur, noi ne uită
întotdeauna la campionii absorbției de fonduri, polonezii, dar ei au avut parte
de o altă abordare din partea Uniunii Europene, au riscat niște corecții la un
moment dat care nu au fost puse în aplicare. Noi, românii am avut parte de
corecții și de fonduri europene întârziate. Polonezii, probabil, au avut parte
de altă susținere și nu au mai beneficiat
de aceste corecții și au un grad de absorbție destul de
ridicat. Aici trebuie lucrat și trebuie făcut un frot comun, atât la nivelul
europarlamentarilor români, cât și la
nivelul guvernului României, pentru a face tot ce e posibil ca să
accelerăm de implementare, absorbție și decontare a plăților realizate cu bani
europeni.

Statele UE așteaptă o nouă
propunere privind bugetul pentru perioada 2021-2027 din partea președinției
croate, iar în cazul în care neînțelegerile continuă, bugetul va fi adoptat în
a doua parte a anului, când Germania va prelua președinția Consiliului UE.