Memoria Holocaustului în Europa pandemiei

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a reafirmat condamnarea și combaterea antisemitismului și a Holocaustului cu ocazia marcării a 76 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Steliu Lambru, 04.02.2021, 09:25

Eliberarea lagărului de concentrare de la
Auschwitz-Birkenau pe 27 ianuarie 1945 era începutul aflării adevărului despre
crimele în masă comise de regimul nazist împotriva populației evreiești și
roma. De acum 76 de ani, lumea democratică a îmbrățișat un proiect al educării
în spiritul toleranței și umanismului. Crimele în masă nu trebuie să se mai
repete și în acest sens a fost redactat comunicatul președintelui Comisie Europene
Ursula von der Leyen.

Antisemitismul a condus la Holocaust, dar, din păcate,
nu s-a sfârșit odată cu eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Sunt
îngrijorată să văd din nou ura sporită față de evrei, în Europa și dincolo de
granițele acesteia. Contextul pandemiei a alimentat, de asemenea, propagarea
teoriilor conspiraționiste și a dezinformării, promovând adesea discursuri
antisemite. Observăm o creștere îngrijorătoare a denaturării și negării
Holocaustului.

Expertul
pe chestiuni europene Mihai Sebe spune că manifestările pandemiei actuale au
găsit un teren fertil pentru proliferarea teoriilor conspirației și
antisemitismului.

Prezenta
pandemie a dat naștere a ceea ce specialiștii denumesc o infodemie, și anume
proliferarea, mai ales în mediul online, a știrilor false. Din păcate, această
proliferare a știrilor false și a dezinformărilor nu se limitează doar la
aspectele legate de Covid-19 ci, din contra, tind să accentueze teorii
conspiraționiste care deseori circulau în mediul online și mai înainte de pandemie.
Asistăm în special în mediul online la o promovare din ce în ce mai intensă, pe
social media și nu numai, a discursurilor antisemite de incitare la ură care
afectează cetățenii în întregul lor. De asemenea, avem uneori un val de
propagandă antisemită și teorii ale conspirației care fac referiri la tot felul
de comploturi imaginare care au avut loc de-a lungul istoriei. Astfel că aceste
discursuri incitatoare la ură vin, pe fondul tensiunilor și provocărilor generate
de pandemie, să sporească starea de nemulțumire a populației din Europa și
riscă să amenințe ceea ce am clădit cu greu, și anume o Europă tolerantă și
multiculturală.

Care
este soluția pentru a lupta împotriva neoantisemitismului? Cea practicată pînă
acum, și anume educația.

Mihai Sebe: Accentul trebuie pus pe sporirea educației și pe comunicare eficientă.
Lipsa de educație și revizionismul lăsat necontrolat riscă să amenințe o
înțelegere comună a ceea ce înseamnă Holocaustul. Și este nevoie, în acest
sens, să se acționeze ferm pentru a stopa aceste derive de idei. Ne aflăm
într-un moment de răscruce, pe fondul provocării legate de pandemie mai avem și
o provocare de ordin umanitar. Numărul de supraviețuitori ai Holocaustului este
în continuă scădere și va trebui astfel să găsim noi modalități de aducere
aminte a ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 70 de ani. Antisemitismul
amenință valori europene, valori pe care le credeam până acum greu de afectat.

Antisemitismul
nu mai are ce căuta pe bătrânul continent. Pentru că nu este nevoie de mai
multe lecții ale istoriei pentru a învăța ce este elementar: dreptul omului la
viață.