|
Comisia Europeană a prezentat, la sfârşitul anului trecut, Pactul Ecologic European, un
set de măsuri care vor transforma Europa în primul continent neutru din punct
de vedere climatic. Proiectul acoperă toate sectoarele economiei, în
special transporturile, energia, agricultura, clădirile și sectoarele
industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor și
produselor chimice. Preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi
energie din Parlamentul European, Cristian Buşoi, şi-a exprimat sprijinul
pentru obiectivele acestui acord propus de Executivul european:
Uniunea
Europeană își propune că în 2050 să devină un spațiu care, din punct de vedere al emisiilor,
să fie neutru, adică nu va mai emite. De asemenea, îți propune o reducere
a emisiilor, până în 2030, de 50-55%. Sunt obiective ambițioase care,
odată ce vor fi adoptate ca și obiective politice, odată ce vor fi acceptate,
vor genera foarte multe schimbări în economiile și sistemele energetice ale
țărilor UE. Lucrurile vor fi total diferite până în 2050. Si cred că este
extrem de important și pentru România să înțeleagă această miză, pentru că
astăzi România nu pare că are o strategie prin care să își coordoneze planurile
imediate și pe termen mediu cu deciziile strategice majore de la nivel
european. Cea mai importanată decizie fiind aceasta – Green deal – Acordul
verde.
Pentru ca obiectivele acestui acord ecologic să fie
îndeplinite vor fi necesare investiții semnificative. Numai pentru următorii 7
ani vor fi mobilizate investiții de o sută de miliarde de euro, anunță
oficialii europeni. Este vorba de un fond pentru tranziție spre economia
verde prin care vor fi sprijinite țările și regiunile care trebuie
să facă sacrificii mari în cadrul tranziției spre o economie verde. Cel puţin
25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice,
iar Banca Europeană de Investiţii va oferi un sprijin suplimentar.
Cristian Buşoi: Vor fi fonduri europene, vor fi fonuri sub formă de
granturi, vor fi fonduri care vor veni de la Banca Europeană de Investiții și
de la alte instituții financiare europene sub formă de împrumuturi
preferențiale. Va exista, de asemenea, din bugetul european un fond de
tranziție energetică echitabilă care va ajuta țările și regiunile cele mai greu
împovărate de această transformare, de această schimbare să investească,
să aibe locuri de muncă și să obțină energie din surse curate. România va
trebui să fie beneficiară a acestui fond european de tranzitie
just. El va fi undeva la cinci miliarde de euro. Polonia, de asemenea, care
este o țară unde cărbunele joacă un rol foarte important – peste 70% din mixul
energetic -, va trebui să fie sprijinită. România încă are puțin noroc pentru
că, pe de o parte, avem energia nucleară, care este o energie curată,
nepoluantă, și avem încă energia hidro cu o participare la mixul energetic
foarte importantă, dincolo de investițiile din ultimele decenii în energie
eoliană sau energie solară.
Liderii europeni au susținut planurile de
reducere a emisiilor de carbon ale blocului comunitar până în 2050, cu excepția
Poloniei care a refuzat să se angajeze în acest proiect.
|
