Pactul Ecologic European în timpul pandemiei
Recent, România a semnat declarația UE privind Pactul Ecologic European și s-a angajat ca măsurile de redresare economică să susțină neutralitatea climatică.
Corina Sabău, 19.06.2020, 09:47
Pactul Ecologic European este un program
ambiţios care îşi propune ca, prin intervenţii legislative şi financiare, să
reducă emisiile de carbon ale UE la zero până în 2050. Europarlamentarul Nicu
Ștefănuță, vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relaţia cu
Statele Unite ale Americii, membru al
Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţă alimentară (ENVI) şi al
Comisiei pentru Bugete (BUDG), este unul dintre cei mai activi susținători ai
Pactului Ecologic European:
Aici nu este vorba
doar de niște acțiuni pe mediu. Aici este vorba de felul în care toată economia
noastră se va schimba, de fapt toată ecologia noastră. Puteți întreba
fermierii, apicultorii, puteți întreba foarte mulți oameni și ei vă vor
răspunde că, într-adevăr, schimbările climatice nu sunt filosofie, nu sunt o
chestiune abstractă despre care discută niște oameni de știință. Schimbările
climatice sunt o realitate. Ultima mea călătorie oficială înainte de criză și
de închidere a fost la Constanța, și acolo, în toată Dobrogea, lumea se plânge
de deșertificare, se pierd terenuri și pierdem nu numai terenuri agricole în
fiecare an, ci și râuri. Ca să nu mai vorbim de păduri.
Practic, aș vrea să
schimbăm gândirea asta, că ar fi vorba doar de niște acțiuni de mediu care poate
sunt necesare, poate nu. Este vorba de propria noastră supraviețuire și de continuarea
într-un model nou a viitorului. Și mai cred că România trebuie să profite de
banii care sunt inclusi în Pactul Verde European, de asemenea de fondurile pe
care le presupune acest recovery plan, acest plan de revenire al economiei
propus de Comisia Europeană.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță ne explică
și de ce este importantă aderarea României la obiectivele Pactului Verde
European, care combate schimbările climatice prin politici interne ambițioase
și printr-o colaborare strânsă cu partenerii internaționali.
România și-a asumat
acest rol și a făcut pași importanți în privința mixului său energetic pentru
că avem deja foarte multe surse regenerabile , avem potențial atât pentru
energie eoliană cât și pentru energia oferită de soare, avem niște oportunități
fantastice. Și eu așa aș vrea să vedem discuția asta, în termeni de oportunități,
cum putem să încasăm cât mai mulți bani din ceea ce înseamnă Pactul Verde
European. Eu lucrez la Parlamentul European pe acel fond de tranziție
echitabilă, care ar trebui să ajute regiunile miniere sau foarte bogate în
carbon să se adapteze și să treacă la următorul pas în evoluția lor.
Și cum
spuneam, doresc ca tot mai mulți bani europeni să ajungă în aceste regiuni. Initial
Comisia Europeană propusese 7, 5 miliarde, dar în contextul crizei, atât eu,
cât și celălalt raportor al PPE, Siegfried Mureșan, am hotărât împreună să
creștem acea sumă la aproximativ 24-30 de miliarde, pentru că e nevoie de mult
mai mulți bani. Și este nevoie ca acești bani să vină direct de la UE, nu prin
cofinanțare națională, pentru că nu mai avem bani în contextul crizei .Asta
este lupta noastră în acest moment. Într-adevăr, facem o tranziție, dar tranziția
costă bani, de aceea este necesar să ajungă în România cât mai mulți bani.
