Raport privind drepturile fundamentale in UE
Pandemia a pus la încercare eficiența sistemelor de protecție a drepturilor fundamentale pe întreg cuprinsul UE.
Daniel Onea, 25.06.2021, 09:35
Pandemia de COVID-19 a expus multe lacune în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale la sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și protecție socială în întreaga societate a Uniunii Europene. Raportul Agenției pentru drepturi fundamentale pentru anul 2020 prezintă impactul amplu al pandemiei asupra drepturilor și propune modalități optime de abordare a inegalităților și amenințărilor în creștere la adresa coeziunii societății. Nicole Romain, șefa Biroului de comunicare și evenimente și purtătoare de cuvânt a Agenției Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale, cu sediul în Viena, Austria.
Raportul privind drepturile fundamentale este publicat anual, în luna iunie, și prezintă situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, în statele membre, pe parcursul unui an calendaristic. Principalele concluzii ale acestui raport, care analizează anul 2020, vin pe fundalul unui an foarte dificil în care au fost instituite la nivel global perioade de carantină pentru controlul pandemiei. În acest context, am observat o creștere a rasismului, inclusiv infracțiuni din ură rasială și discurs instigator. De asemenea, dacă analizăm drepturile copiilor, mulți dintre aceștia au suferit din cauza lipsei de acces la educație digitală, care o dată cu închiderea școlilor a devenit o problemă în multe state ale Uniunii Europene. Nu ne referim doar la perspectiva digitală, ci și la acei copii care trăiesc în zone și comunități izolate, cum ar fi comunitatea romă. În timpul carantinării la domiciliu, au existat numeroase plângeri de violență domestică. Pe lângă acest aspect, mai subliniem și provocările privind migrația în 2020.
Odată identificate problemele, care sunt următorii pași?
Nicole Romain: Raportul privind drepturile omului include opiniile agenției noastre. Aceste opinii subliniază măsurile pe care legislativul Uniunii Europene sau statele membre le-ar putea lua pentru a elimina problemele menționate în raport. De exemplu, dacă privim problema rasismului, se stipulează foarte clar că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să transpună legislația privind rasismul și xenofobia, inclusiv infracțiunile din ură rasială și discurs instigator și să încurajeze raportarea acestora. Acestea sunt măsuri pe care Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale le propune, însă depinde de statele membre să ia măsuri și să se asigure că legislația e respectată. Aș putea spune, de exemplu, că România a făcut eforturi în ultimul an, în 2020, ca să-și perfecteze cadrul legal pentru combaterea rasismului. Mai exact, legislativul din România a inițiat un proiect de lege care să prevină rasismul împotriva comunității rome. Aceasta e o măsură specifică, ca urmare a acestor recomandări transmise de Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale. Astfel, cu timpul, statele membre iau măsuri, iar exemplul României, pe care vi l-am oferit, este și un exemplu foarte pozitiv.
Alte recomandări către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene includ: adoptarea soluțiilor digitale pentru a combate dezinformarea, acordarea de atenție grupurilor de risc, cum ar fi persoanele aflate în îngrijire, persoanele reținute sau persoanele fără adăpost, dar și asigurarea accesului echitabil și egal la vaccinuri.
