Raportul de convergență zona euro
Comisia Europeană a publicat raportul său de convergență pentru anul 2024, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia în direcția aderării la zona euro.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 08.07.2024, 09:01
Comisia Europeană a publicat raportul de convergență, care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei unice.
Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul se bazează pe criteriile de convergență, denumite uneori și „criteriile de la Maastricht”. Printre ele se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
Purtătorul de cuvânt principal al CE, francezul Eric Mamer a oferit mai multe amănunte:
“Colegiul comisarilor a adoptat Raportul de convergență pentru anul 2024, în care Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Raportul acoperă cele șase state membre din afara zonei euro care s-au angajat în mod legal să îl adopte. Este vorba de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Suedia și Cehia.”
Concluzia raportului este că aceste state prezintă rezultate eterogene în ceea ce privește convergența nominală. În prezent, niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile cu excepția unuia și a cărei legislație națională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.
Evaluarea convergenței prezentată în raportul în discuție a fost influențată de mai multe șocuri economice și evoluții de politică majore din ultimii doi ani.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat piața energiei și lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial, prețurile energiei crescând până la niveluri record în 2022. Economia UE a dat dovadă de o reziliență remarcabilă, reducându-și cu succes dependența de combustibilii fosili din Rusia și limitând impactul negativ asupra activității economice.
Inflația totală a atins nivelul maxim în UE în 2022, sub presiunea prețurilor energiei, ale alimentelor și ale altor produse de bază. Creșterea vertiginoasă a prețurilor energiei în 2022 a determinat, totodată, multe state membre să ia măsuri de urgență de sprijin în domeniul energiei, pentru a atenua efectele economice și sociale ale acestei creșteri.
În 2023, economia UE și-a pierdut dinamica, slăbită de erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, de un mediu extern inert și de condițiile de finanțare mai stricte. Pe măsură ce prețurile energiei s-au redresat după atingerea nivelurilor maxime și înăsprirea politicii monetare și-a făcut simțite efectele asupra economiei, inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a scăzut drastic în UE.
Potrivit unui sondaj recent Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor care au adoptat-o. Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). Totodată, 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.
