Societatea civilă europeană şi duşmanii ei
Cu o situaţie geopolitică explozivă, există voci care se îndoiesc de eficienţa societăţii civile europene. Am discutat aceste aspecte cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, din România, Grupul II, Grupul lucrătorilor.
Ana-Maria Cononovici, 29.04.2026, 09:30
Comitetul Economic și Social European (CESE) este un organism consultativ al UE. Acesta a fost înființat în 1957 pentru a reprezenta interesele diferitelor grupuri economice și sociale din țările UE, devenind societatea civilă europeană organizată. CESE este consultat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie în cazurile prevăzute de tratatele UE.
L-am întrebat pe Dumitru Fornea, membru al CESE, Grupul II, din România, dacă s-a schimbat agenda în ultimul timp din cauza situaţiei geopolitice:
„Eu nu cred. S-a schimbat doar percepţia. S-a schimbat percepţia vis-a-vis de posibilităţile societăţii civile de a lucra în acest nou mediu. Într-un context în care liderii politici se axează pe acest mesaj belicos, mai ales din zona marilor puteri, ar putea să existe percepţia în Europa că ce ar mai putea face socieatatea civilă? Dar dacă stăm şi ne gâmdim, chiar şi în timp de război, societatea civilă are un rol extrem de important.
Gândiţi-vă numai la Crucea Roşie, sau Semiluna Roşie. Există organizaţii ale societăţii civile care în linişte lucrează pentru a susţine interesele sociale, economice, sportive, culturale, ale membrilor lor, iar la modul general pentru a susţine comunităţile. Deci nu trebuie să avem o abordare pesimistă vis-a-vis de rolul societăţii civile.
Cred că în viitor chiar va fi crescut acest rol, pentru că din ce în ce mai multe state, mai ales din zonele care au trăit în totalitarism, se simte nevoia de implicare a societăţii civile. Într-adevăr un mare duşman al societăţii civile sunt aceste regimuri nedemocratice, totalitare. Nu există un pericol imediat de a disruge societatea civilă organizată, dar există pericolul de a o îngrădi. Şi atunci se discută aici la Bruxelles de restrângerea spaţiului civic.”
Dumitru Fornea a revenit cu detalii: „Şi noi în România trebuie să învăţăm că starea democraţiei depinde de nivelul de implicare al alegătorilor. Noi tot timpul ne plângem de starea democraţiei, dar şi noi, nivelul nostru de implicare, la fel ca în organizaţiile sindicale, fără implicarea membrilor, fără participarea lor activă, fără înţelegerea rolului care este atribuit acestor organizaţii nu se poate obţine niciun dialog social şi nici civic de calitate. Aici e problema principală.”
Nu se pune la îndoială importanţa societăţii civile organizate, atâta timp cât mai suntem o democraţie europeană, ne-a mai spus intelocutorul nostru.
