Uniunea Europeană și criza din Mozambic
Parlamentul European propune o rezoluție în vederea opririi crizei umanitare din Mozambic prin cooperare regională. Astfel, respectarea drepturilor omului trebuie să fie în centrul oricăror inițiative comune.
Steliu Lambru, 15.10.2020, 09:00
Pe 11 august 2020, forțele Al-Shabaab, considerate grupare
teroristă afiliată miliției islamiste intitulate Statul islamic, a capturat
portul Mocimboa da Praia din nord-estul Mozambicului, provincia Cabo Delgado, cu
importanță strategică. Portul are acces către un proiect de gaze naturale
lichefiate cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Forțele de
securitate mozambicane au replicat extrem de violent și s-au înregistrat
încălcari grave ale drepturilor omului. În această situație, Parlamentul
european a conceput un proiect de rezoluție despre care ne-a vorbit Ramona
Strugariu, europarlamentar din grupul Renew Europe.
În acest context, care evident că subliniază că insurgența
de acolo, care durează de o vreme, crește și se extinde în sofisticare. Există
un pericol că același tip de manifestare și influență se poate extinde și la
țările vecine. Și aici discutăm de un context de securitate și stabilitate
regională. Mozambic este considerat un stat eșuat unde conflictele sunt foarte
puternice, contradicțille istorice socio-economice au fost exploatate de
diverse mișcări religioase radicale și foarte violente. Este un stat foarte
fragil din punct de vedere economic, sunt nemulțumiri majore în rândul
tinerilor care se simt excluși, iar din punctul de vedere al capacității
militare și experienței de luptă, soldații trimiși efectiv de guvern la Cabo
Delgado au rămas fără muniție în timpul conflictului militar.
Intenția
Parlamentului european este de a face ca situația să nu devină contagioasă și
să se conceapă un dialog și o strategie de pace.
Ce se întâmplă cu rezoluția din Parlamentul european și ce
înseamnă ea ca reacție? Înseamnă că Parlamentul european reacționează la
încălcarea drepturilor omului și a democrației în lume, este un capitol special
dedicat acestei rezoluții de ugență pe care îl adoptăm la fiecare sfârșit de
plenară și care la asta se referă. Ce a motivat acum introducerea pe agendă?
Forțele de securitate ale guvernului din Mozambic au răspuns practic atacurilor
acestor extremiști cu o violență foarte mare, disproporționată, în contradicție
clară cu angajamentele internaționale și cu drepturile omului.
Pe scurt, ce
relatează presa și ce informații au ajuns la noi vorbesc despre execuții sumare
semnalate de Amnesty International, cazuri de tortură, gropi comune și așa mai
departe. Avem chiar declarații de la președintele țării care a recunoscut că au
fost aceste încălcări ale drepturilor omului, reprimarea libertății de
exprimare, hărțuirea jurnaliștilor, sunt multe elemente acolo care ne-au
determinat să reacționăm. Pe de altă parte este și un alt semnal în rezoluția
Parlamentului european: că pentru soluționarea conflictului din Cabo Delgado
este nevoie de cooperare regională și de asistență militară coordonate la nivel
regional. În mod normal, Comunitatea de Dezvoltare Africană și Uniunea Africană
ar trebui să ofere această asistență. Practic, nu există o strategie regională
închegată. Iar rezoluția PE transmite și acest semnal foarte puternic în zona
de cooperare regională.
Semnificația
acțiunii Parlamentului european este una de rezolvare a crizei umanitare și de
cooperare regională. Sprijinul celorlalte instituții europene este și el
asigurat.
