Balcanii de Vest şi aderarea la UE
Perspectiva aderării la Uniunea Europeană pentru ţările din apropierea noastră - denumite de ceva vreme în diplomaţie Balcanii de Vest - nu este foarte apropiată.
Daniela Coman, 05.10.2018, 10:48
La Summit-ul European din luna mai de la Sofia, dedicat extinderii, Uniunea Europeană s-a angajat să susțină o intensă campanie diplomatică pentru accelerarea procesului de aderare la blocul comunitar a celor şase ţări balcanice. Cele mai mari şanse le au Serbia şi Muntenegru, care speră să se alăture Uniunii până în anul 2025, însă li s-a spus clar şi răspicat că nu li se va face nicio concesie la îndeplinirea criteriilor de aderare. Serbia trebuie să treacă poate prin cea mai grea încercare, şi anume, să recunoscă independenţa fostei sale provincii, Kosovo, şi să-şi normalizeze relaţiile cu tânărul stat până anul viitor – condiţii puse de europeni.
Negocierile de aderare cu Serbia au început în 2014, iar cu Muntenegru în 2012. Discuţii cu Macedonia şi Albania ar putea începe în iunie anul viitor, iar solicitările făcute de Kosovo şi Bosnia-Herţegovina sunt în curs de evaluare la Bruxelles.
Macedonia – care a fost blocată ani de zile de Grecia din cauza numelui său, pe care îl poartă şi o provincie istorică grecească – a făcut toate concesiile cerute de Atena şi, după mai multe variante, s-a căzut de acord ca ţara să se numească Republica Macedonia de Nord. Iar la referendumul de duminica trecută, în pofida unei prezenţe slabe la urne, macedonenii au aprobat noua denumire a ţării, care urmează să fie validată şi de Parlament. Acest vot înseamnă şi angajamentul cetăţenilor şi al clasei politice pentru aderarea ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. Albania este în acelaşi stadiu ca Macedonia, însă problemele sale cele mai mari sunt corupţia aparatului de stat şi existenţa unor reţele de crimă organizată, care acţionează în toată Europa.
Comisarul european responsabil cu politica de vecinătate, Johannes Hahn, a discutat recent cu autorităţile de la Skopjie şi Tirana despre ce înseamnă alinierea legislaţiilor naţionale la cea europeană: Mesajul meu principal către cetățeni este că lucrăm foarte bine şi că perspectiva europeană a celor două ţări se va materializa. Până atunci, însă, mai sunt multe de făcut. Accentul se pune pe statul de drept – cea mai importantă valoare europeană. Am stabilit o foaie de parcurs ambițioasă, cu obiective precise pentru următoarele luni: cantitativ vorbind, înseamnă trecerea în revistă a peste 160 de pagini din legislația europeană. Această examinare explicativă reprezintă un pas esențial în pregătirea deschiderii negocierilor de aderare.
După experienţa nu întotdeauna fericită a integrării ţărilor din estul fost comunist, Uniunea Europeană afişează un optimism prudent acum faţă de aderarea micilor republici din Balcanii de Vest. A decis să facă ceea ce se poate face în acest moment: să le încurajeze şi să le ajute să se dezvolte economic şi social – iar în mai, la Sofia, au fost puse pe masă nu mai puţin de 10 miliarde de euro pentru investiţii în regiune.
