Comisia Europeană vrea ca Parchetul european să fie operaţional la 1 martie 2021
Comisia Europeană cere statelor din blocul comunitar să-şi numească rapid procurorii delegaţi, pentru a permite Parchetului european - noua armă a Uniunii împotriva fraudei - să-şi înceapă activitatea la 1 martie.
Arina Petrovici-Matei, 11.12.2020, 08:25
Parchetul european, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lunii septembrie, în Luxemburg. Procurorul şef european Laura Codruţa Kovesi şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul.
Intrarea sa în funcţiune depinde însă de numirea, de către ţările participante, a procurorilor delegaţi, care vor fi însărcinaţi în aceste state să efectueze anchetele, dar şi de adaptarea legislaţiilor naţionale pentru a integra această nouă autoritate judiciară.
Câteva state membre şi-au numit procurorii delegaţi, care vor începe să activeze la 15 ianuarie pentru a testa diferitele proceduri în cadrul Parchetului european – a precizat comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders. Acesta a lansat un apel la toate celelalte state membre să accelereze nominalizările, pentru a fi în măsură să-şi demareze activităţile de la 1 martie 2021. Nu ne putem permite noi întârzieri – a avertizat comisarul european belgian, care a subliniat importanţa acestui Parchet pentru protecţia viitorului buget multianual al Uniunii Europene şi a planului de relansare masiv care îi este ataşat.
Surse europene citate de France Presse susţin că, în prezent, numai două ţări şi-au numit procurorii delegaţi – Germania şi Slovacia – iar desemnarea lor este în curs în Olanda, Estonia şi Luxemburg. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci nu vor delega procurori pentru Parchet. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.
Parchetul european este o autoritate competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie – infracţionalitate care reprezintă, conform procurorului şef european Laura Codruţa Kovesi, între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an.
