Comisia vrea noi măsuri împotriva discursului instigator la ură şi a ştirilor false
Este nevoie de reguli noi pentru ca pe rețele sociale să nu mai fie promovate știrile false și discursul urii, crede vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihaela Mihai, 14.02.2020, 12:18
Adevărul nu este sexi. Dezinformarea funcţionează pe baza emoțiilor stârnite, de aceea se vinde mai bine, afirmă într-un interviu acordat la începutul săptămânii cotidianului belgian Le Soir vicepreședinta executivului comunitar, Vera Jourova.
Fostă comisar pentru justiție, ea are în portofoliu acum valorile și transparența. Iar din această nouă calitate spune că nu mai poate accepta argumentul adus până acum de rețele de socializare, potrivit căruia sunt doar canale care nu au nimic de a face cu conţinutul distribuit.
Avem nevoie de reguli stabile pentru a garanta că în mediul online nu va prolifera conţinutul ilegal’, mai spune în interviul pentru le Soir Vera Jourova. În special pentru cazurile când dezinformarea poate ridica probleme de securitate.
Discursul urii, extremismul violent și dezinformarea din mediul on line pot pune în pericol coeziunea socială, pot aduce atingere sistemelor democratice. De aceea noi, cei de la Comisia Europeană, luăm măsuri pentru a ne proteja cetățenii în mediul on line, așa cum facem și off line, a spus Vera Jourova și în octombrie anul trecut.
Până acum, Comisia Europeană a optat pentru un demers voluntar din partea platformelor de internet în lupta împotriva dezinformării .
Este vorba de codul de conduită încheiat în mai 2016 cu Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft. Prin această înțelegere, giganții internetului s-au angajat să pună la punct ‘proceduri clare şi eficiente pentru a elimina știrile false și instigarea la ură. Google+, Instagram sau Snapchat s-au alăturat şi ele acestui cod de conduită.
Apar însă noi actori, precum Tik Tok (aplicaţie chinezească de distribuire de clipuri video, foarte populară în rândul adolescenţilor) cu care nu există nici o înțelegere.
Iar cel mai comun subiect al mesajelor instigatoare la ură identificate chiar de Comisia Europeană este etnia. Clasamentul a fost completat de mesaje anti-musulmane şi xenofobe, inclusiv afirmaţii instigatoare la ură la adresa migranţilor şi refugiaţilor.
