Dialog UE – parteneri sociali: competitivitate şi locuri de muncă
Creşterea productivităţii muncii trebuie să aibă drept consecinţă şi creşterea salariilor şi a drepturilor sociale ale lucrătorilor.
Daniela Coman, 22.10.2018, 12:02
Creşterea productivităţii muncii trebuie să aibă drept consecinţă şi creşterea salariilor şi a drepturilor sociale ale lucrătorilor – a fost una dintre concluziile discuţiilor purtate de reprezentanţi ai autorităţilor europene cu cei ai patronatelor şi salariaţilor europeni, la Bruxelles, în cadrul Summit-ului european tripartit.
Summit-ul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile europene și partenerii sociali, respectiv sindicate şi patronate, şi se ţine anual. Dezbaterile de anul acesta au vizat dimensiunea socială a Europei, tema principală fiind Consolidarea competitivității, crearea de locuri de muncă durabile și corectitudinea socială în Uniunea Europeană. Toţi cei prezenţi au fost de acord că, deşi oamenii sunt din ce în ce mai competitivi, produc mai mult şi mai bine, în intervale de timp tot mai scurte, recompensa nu este pe măsură. Se constată un declin al corectitudinii sociale în Europa, şi, drept dovadă au fost prezentate cifrele din ultimii 16 anii: astfel, salariile ar fi trebuit să fie acum de 4 ori mai mari, dacă ar fi reflectat într-adevăr creşterea productivităţii muncii. Pentru viitor, se vorbeşte, la nivel european, de o consolidare a negocierilor colective, în toate țările membre, pentru un salariu echitabil acordat angajaţilor.
Patronatul se declară încrezător în evoluţia economiei europene, dar în acelaşi timp este atent la eventuale influenţe negative, după cum declara preşedintele EuropeBusiness, federaţie a întreprinderilor europene, Pierre Gattaz: Economia europeană a crescut într-un ritm susţinut, şomajul s-a redus, iar gradul de sărăcie a cetăţenilor s-a diminuat şi el. Sunt veşti excelente, ceea ce înseamnă că reformele aplicate au dat rezultate. Oamenii de afaceri europeni se aşteaptă ca economia să crească, în continuare, însă într-un ritm mai mic decât în ultimii 4 anii, date fiind tendinţele protecţioniste în creştere şi o oarecare incertitudine politică. Trebuie să facem eforturi susţinute pentru a îmbunătăţii sănătatea economiei europene. Am realizat un studiu – pe baza unor chestionare la care au răspuns oamenii de afaceri europeni – privind punctele slabe şi riscurile economiei europene. Concluzia a fost că întreprinderile apreciază în mod deosebit avantajele pieţei unice europene, ale monedei euro şi ale politicilor comerciale comune. În schimb, îi îngrjorează derapajele naţionaliste şi populiste, care riscă să afecteze negativ proiectul european, drepturile fundamentale, care stau la baza prosperităţii noastre.
Alte priorităţi pentru modernizarea relaţiilor de pe piaţa muncii sunt: echilibrul dintre viața profesională și cea privată, condițiile de muncă previzibile și transparente, accesul la protecția socială, coordonarea sistemele de securitate socială. Pe termen mediu şi lung, în condiţiile digitalizării economiei şi a introducerii inteligenţei artificiale, va fi nevoie de planuri care să le asigure o traziţie corectă şi o reconversie profesională reală celor ale căror posturi vor fi preluate de roboţi sau care vor fi nevoiţi să-şi părăsească domiciliile şi locurile de muncă din cauza schimbărilor climatice.
