Legea Restaurării Naturii: 20% din terenurile degradate trebuie să urmeze un proces de regenerare
Dovezile științifice arată că Europa este continentul care se încălzește cel mai repede la nivel global. În acest context, Parlamentul European a votat Legea privind restaurarea naturii, unul din cei mai importanţi piloni ai Pactului Verde European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Luminița Voinea, 17.07.2023, 10:30
Legea Restaurării Naturii prevede ca 20% din terenurile degradate terestre sau din habitatele marine să urmeze un proces de regenerare până în 2030, în condițiile în care 80% din terenuri au sărăcit în biomasă, iar populația piscicolă a scăzut drastic.
Europarlamentarii subliniază că refacerea ecosistemului este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității și reduce riscurile pentru securitatea alimentară.
Totodată, spun ei, proiectul de lege nu impune crearea de noi zone protejate în UE și nici nu blochează noi infrastructuri de energie din surse regenerabile.
Vote is close and it is adopted. În această atmosferă, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat adoptarea Legii restaurării naturii.
Votul a fost la limită, după negocieri şi dezbateri extrem de aprinse. Cea mai mare teamă a opozanţilor era că suprafaţa agricolă a Europei se va diminua şi că astfel vor apărea probleme legate de insecuritatea alimentară.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, declara însă, după vot, că legea lucrează atât în favoarea naturii, cât şi în favoarea activităţii economice: Legea dă posibilitatea statelor membre să regenereze natura şi, în acelaşi timp, activităţile economice să poată continua în acele zone. O pădure moartă sau un sol mort nu pot absorbi dioxid de carbon. Când vorbim de pactul verde, când vorbim de legea restaurării naturii, aş vrea ca politicienii să nu se mai gândească la următoarele alegeri, ci la următoarele generaţii.
Parlamentul afirmă că legea se aplică în condițiile în care Comisia Europeană furnizează date privind condițiile necesare pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung, iar țările UE cuantifică suprafața care trebuie restabilită pentru a atinge obiectivele de refacere pentru fiecare tip de habitat.
Parlamentul European ia în calcul posibilitatea de a amâna obiectivele în cazul unor consecințe socio-economice excepționale.
Actul normativ a fost puternic sprijinit de societatea civilă, mari companii și o parte dintre agricultori. Acum, legea va intra în negocierea dintre Parlament și Consiliu și ar putea intra în vigoare înainte de sfârșitul anului.
