Majorarea contribuţiilor la bugetul comunitar după Brexit
În pregătirea summitului din 22-23 martie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au discutat, la o reuniune informală, despre nevoia de majorare a contribuţiilor la bugetul comunitar post-Brexit
Adaugă ca sursă preferată în Google
Gabriela Mitrovici, 01.03.2018, 12:23
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ajungă, cât mai curând, la un consens în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul comunitar după Brexit, întrucât în 2020 va începe un nou Cadru Financiar Multianual. Preşedintele Consiliului, Donald Tusk, a precizat după o reuniune informală a liderilor celor 27 de state membre, că 15 dintre acestea şi-au exprimat deja acordul pentru majorarea contribuţiilor.
Vrem ca Uniunea Europeană să cheltuie mai mulți bani pentru migrație, apărare, educație, Erasmus, dar reiterăm importanța politicilor clasice precum cea de coeziune, Politica Agricolă Comună, cea pentru infrastructură. Este clar că prioritățile sunt legate de mărimea bugetului și în acest context trebuie să rezolvăm diferenţa de venit provocată de Brexit. Multe state și-au exprimat deja intenția de a contribui mai mult la bugetul post-2020.
Donald Tusk a mai subliniat că la summitul din această lună va prezenta liniile directoare pe care le propune Uniunea pentru viitoarea relaţie cu Marea Britanie, după ieşirea acesteia din blocul comunitar, indiferent dacă Regatul Unit şi-a finalizat sau nu propria viziune asupra acestui viitor.
La aceeaşi reuniune, liderii celor 27 de state membre au aprobat reducerea numărului membrilor Parlamentului European post-Brexit, de la 751 la 705.
În ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Comisiei Europene, care urmează să aibă loc anul viitor, ei au respins propunerea ca acesta să fie ales în mod automat din rândul capilor de listă selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare. Potrivit acestui sistem, membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European își aleg candidați care desfășoară apoi campanii electorale, provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe voturi în urma alegerilor europene, va trebui ales de către Consiliu pentru a deveni președinte al Executivului european.
În opinia actualului preşedinte al Consiliului, Donald Tusk, la numirea viitorului şef al Executivului comunitar, liderii statelor membre vor trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul Uniunii, dar alegerea nu ar trebui să fie automat limitată la capii de listă.
A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii capi de listă drept preşedinte al Comisiei Europene. În acest proces nu există un mecanism automat.
Jean-Claude Juncker a propus chiar fuzionarea celor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului cu cea de preşedinte al Comisiei, însă această idee nu a fost acceptată, mai ales pentru că ar reduce substanţial rolul statelor membre în Uniune.
