Prima misiune UE de monitorizare a procesului electoral în Irak
Uniunea Europeană a monitorizat, pentru prima oară, alegerile parlamentare din Irak, cu o echipă de observatori trimisă în acea țară la invitația guvernului irakian. Alegerile au avut loc pe 10 octombrie și au fost convocate ca urmare a valului de protest
Cătălin Gomboș, 11.10.2021, 09:25
Misiunea UE a debutat la sfârșitul lunii august, când în Irak a ajuns nucleul echipei, format din 12 experți. Alte 20 de persoane s-au deplasat la Baghdad și la Erbil la începutul lunii septembrie, echipa fiind completată în preajma scrutinului din 10 octombrie. Printre cei aproximativ 90 de observatori din partea Uniunii Europene s-au aflat diplomați, experți și o delegație de 7 europarlamentari care reprezintă grupurile din Parlamentul European. Din delegație a făcut parte și europarlamentarul român Eugen Tomac, care a explicat de ce este acest scrutin important pentru UE:
Miza este uriașă pentru că e nevoie de stabilitate în această regiune, este nevoie de o reconstrucție solidă a Irakului și din acest punct de vedere Uniunea Europeană acordă un interes sporit relației cu acest stat, în primul rând pentru că este nevoie în Orientul Mijlociu de stabilitate după anii plini de furtună care au existat în această regiune și implicit în Irak.
La sfârșitul procesului electoral, misiunea de observatori a UE va publica un raport detaliat cu privire la alegeri, care va include și un set de recomandări menite să ajute la consolidarea democrației irakiene.
Alegerile anticipate din Irak au fost convocate în urma marilor proteste anti-sistem care au avut loc în Irak în 2019. Protestele au fost generate de nemulțumirile cauzate de corupția endemică a clasei politice, situația economică dificilă pentru o mare parte din populație și cvasi-colapsul unei mari părți din infrastructura irakiană. În plus, țara nu și-a revenit din anii îndelungați de conflict și, mai ales, din devastatorul război cu Statul Islamic, care a lăsat în urmă numeroase localități distruse și un număr uriaș de refugiați.
Deși protestele au dus la căderea premierului de atunci, Adel Abdul Mehdi, problemele pentru care s-a ieșit în stradă au rămas în mare măsură nerezolvate, ceea ce a dus la o și mai mare erodare a încrederii populației în sistemul politic irakian, astfel încât prezența la urne a fost una dintre cele mai reduse din istoria post-Saddam a Irakului. Analiștii estimează că este puțin probabil ca peisajul politic să sufere modificări semnificative. Parlamentul va fi dominat tot de formațiuni politice șiite – mișcarea clericului populist Muqtada al-Sadr și o serie de partide asociate cu puternicele miliții pro-iraniene, care sunt responsabile de moartea a peste 600 de protestatari în 2019.
