Protecţia datelor ca primă linie de apărare împotriva manipulării alegerilor
Protecția datelor reprezintă o prioritate la nivel European, în condițiile în care recentul scandal Cambridge Analytica a arătat că acestea pot fi folosite inclusiv pentru manipularea rezultatelor alegerilor.
Cătălin Gomboș, 25.04.2018, 11:50
Protecția datelor a încetat să fie doar o chestiune care ține de dreptul individului la viața privată. Recentul scandal legat de Cambridge Analytica a arătat că datele personale furnizate de utilizatori pot fi folosite pentru a influența opțiunile acestora în campaniile electorale – cu alte cuvinte, se pot influența rezultatul alegerilor și, implicit, peisajul politic în anumite țări și unele politici ale acestora. Alegătorii devin ținta unor mesaje gândite pentru personalitatea fiecărui individ în funcție de așa-numite psiho-grafice realizate în baza comportamentului online al unui utilizator – ce pagini accesează, ce prieteni are, ce like-uri a dat, din ce categorii demografice face parte, și așa mai departe. Mesajele personalizate reprezintă, însă, doar una dintre metodele prin care se încearcă manipularea rezultatelor alegerilor. Propaganda, utilizarea de așa-numite fake news – știri false care fac parte din narațiuni mai ample – dezinformarea și atacurile cibernetice au fost, toate, menționate în legătură cu tentative recente de a influență rezultatele alegerilor din unele țări occidentale. De aceea, la nivel European se fac eforturi pentru a se merge dincolo de simpla protecție a datelor indivizilor, după cum a declarat, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova:
Regulile privind protecția datelor nu reprezintă o soluție completă împotriva manipulării alegerilor. Alte măsuri, dincolo de protecția datelor, sunt de asemenea necesare pentru a proteja statul de drept și democrația. Noi provocări împotriva statului de drept și a drepturilor omului, cum ar fi un nivel tot mai mare de dezinformarea, trebuie echilibrate cu o mai bună educație cu privire la mass-media. Legislația actuală este considerată a fi suficientă în linii mari, însă trebuie aplicată mai bine și sprijinită și de alte măsuri cum ar fi stabilirea de pagini de internet care verifică informația, coduri de conduită auto-asumate și o cooperare mai bună cu furnizorii de servicii. Acest lucru se întâmplă deja în mai multe țări, cât și la nivelul UE.
Alegerile prezidențiale din Statele Unite sau campania pentru Brexit reprezintă cazuri cunoscute în care au avut loc campanii on-line de știri false care este posibil să fi influențat rezultatul alegerilor. Printre măsurile luate pentru combaterea acestui fenomen se numără apariția unor centre de analiză care demontează știrile false, inițierea unor coduri de conduită – la nivel European există, de exemplu unul, asumat de marii jucători online, privind eliminarea limbajului care incită la ură – dar și educarea publicului, astfel încât acesta să poată să distingă între presa credibilă și cea folosită în scopul dezinformării și manipulării.
