Viitoarele programe ale politicii de coeziune
Viitoarea politică de coeziune va reduce decalajele existente între Estul și Vestul Uniunii Europene, a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.
Gabriela Mitrovici, 11.10.2018, 11:16
Viitoarea politică de coeziune va reduce decalajele existente între Estul și Vestul Uniunii Europene, a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu. Ea a precizat, luni, în deschiderea Săptămânii Europene a regiunilor și orașelor, că au fost stabilite patru direcții de acțiune pentru a se putea atinge acest scop.
Uniunea Europeană are nevoie de o politică de coeziune pentru toate regiunile, a reiterat, luni, la Bruxelles, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, subliniind că se va ține cont de nevoile specifice ale fiecărei zone.
Atenția va fi concentrată asupra priorităților similare ale statelor membre ale Uniunii și asupra modernizării economiei, prin aplicarea de tehnologii care să reducă emisiile de carbon.
Propunerile pentru viitoarea politică de coeziune, care sunt în prezent analizate de Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European, prevăd patru direcții de acțiune. Prima presupune strategii de inovare bazate pe puncte forte locale, privind finanțarea și clusterele pentru IMM-uri, în domeniul digitalizării afacerilor şi a sistemului public, şi pentru rezolvarea, prin digitalizare, a nevoilor pe care le au cetăţenii. A doua linie de acţiune implică o mai bună eficienţă energetică, o utilizare mai mare a surselor regenerabile de energie, trecerea la economia circulară şi sisteme inteligente de energie. A treia direcție se referă la adoptarea de strategii locale prin implicarea autorităţilor şi cetăţenilor, iar a patra linie de acţiune are în vedere o serie de instrumente referitoare la achiziţiile publice şi la acordarea ajutorului de stat.
La finalul conferinței de presă, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a criticat faptul că ţara noastră are alocaţi de la Bruxelles bani pentru infrastructură, dar guvernul Dăncilă nu are proiecte pentru a accesa fondurile respective: Este datoria mea ca și comisar european pentru politică regională, să avertizez în toate statele membre, deci implicit şi România despre riscul pierderii sau dezangajării de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care durează ani de zile. Am încercat să ajut cu rata de absorbție pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În cazul României am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi. S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte.
Corina Creţu a menţionat că, în prezent, Comisia de la Bruxelles analizează un singur proiect major depus de ţara noastră şi anume proiectul de metrou Otopeni – Gara de Nord, fiind aşteptate de la Bucureşti proiectele privind autostrada Târgu Mureş-Iaşi, Craiova-Piteşti şi podul de la Brăila.
