Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume

Tehnologiile digitale fac parte din viaţa noastră de fiecare zi, ne-au adus o deschidere enormă şi posibilitatea de o comunica cu oricine din această lume, indiferent unde s-ar afla

Daniela Coman, 02.02.2018, 13:24

Tehnologiile digitale fac parte din viaţa noastră de fiecare zi, ne-au adus o deschidere enormă şi posibilitatea de o comunica cu oricine din această lume, indiferent unde s-ar afla. De aceea, cercetarea şi inovarea se află printre priorităţile majore ale Uniunii Europene şi beneficiază de o finanţare generoasă, prin Orizont 2020

Cercetarea și inovarea evoluează atât de rapid, încât abia putem ţine pasul. În doi ani vom număra primele două decenii trecute deja din acest secol 21, un secol al înaltei tehnologii. Câţi dintre noi îşi pot imagina viaţa fără smartphone, fără internet, fără calculator şi fără multe alte aparate, tot mai performante, care şi-au făcut loc în casa noastră. Iar la nivel de societate, ce ne-am face fără descopririle din medicină, modernizarea transporturilor, a sistemelor energetice şi de comunicaţii, a celorlalte domenii cu care interacţionăm zilnic.

În 2013, Comisia Europeană a aprobat 80 de miliarde de euro pentru cel mai amplu program de cercetare şi inovare derulat vreodată de Uniune, Orizont 2020. La finalul fiecărui proiect se regăsesc descoperiri ştiinţice şi premiere mondiale, dar mai ales metode prin care ideile măreţe din laboratoare să ajungă la oameni, astfel încât ştiinţa să ne îmbunătăţească viaţa.

În următorii 3 ani, Orizont 2020 va fi orientat mai mult spre stimularea inovării care creează piețe, după cum sublinia recent comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas: Orizont 2020 este cel mai bun program din lume pentru domeniul ştiinţific. Din 2014 şi până acum am avut rezultate uimitoare: peste 14 mii de proiecte realizate şi colaborări cu ţări din întreaga lume. Ce vom face cu cele peste 30 de miliarde de euro rămase? Lansăm 30 de noi proiecte – aşa-zise nave pilot – cu un buget total de un miliard de euro, pentru a lucra cu ţări din afara Uniunii, într-o relație de tipul toată lumea câştigă. Vom avea proiecte cu Canada, pe medicina personalizată, cu ţări din Africa, pe alimentație, nutriție și energiile regenerabile. Vom continua să investim mult în inovarea pentru mediu şi combaterea schimbărilor climatice, şi poate şi mai mult în inovarea pentru obţinerea energiei. Securitatea cibernetică este tot știință, de cel mai înalt nivel. Așa că vom pune la dispoziţie mai mult de un miliard de euro pentru a descoperi noi metode de protejare a sistemelor informatice. Vom avea peste 200 de milioane şi pentru cercetare în domeniul migrației: identificarea cauzelor şi soluţii.

Un grup de experţi în cercetare, inovare şi ştiinţe – prescurtat RISE – a finalizat săptămâna aceasta, la Sofia, un turneu, demarat în toamnă, prin capitalele europene, pentru a discuta cu experţi locali şi grupuri independente de reflecţie. Această iniţiativă – botezată Tour d’Europe, Turul Europei – s-a încheiat în Bulgaria, ţara care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii, cu prezentarea Raportului Viitorul Europei: inovare, ştiinţă, deschidere către lume, întocmit de membrii RISE. Oamenii de ştiinţă din ţările membre l-au completat, la rândul lor, cu prezentarea performanţelor şi perspectivelor naţionale.