Câți europeni își permit să mănânce adecvat
Numărul cetățenilor din UE care nu-și permit o masă adecvată este în creștere, iar România și Bulgaria se află în capul liste cu cele mai mari ponderi.
Lică Manolache, 14.07.2023, 18:22
Aproape 8,3% din totalul populației Uniunii Europene nu îşi permitea în 2022 o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal odată la două zile, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Într-un singur an, numărul celor care întâmpină aceste dificultăți a crescut cu un punct procentual (7,3% în 2021).
România are cifre de aproape trei ori mai mari peste media europeană și cele mai mari din rândul celor 27 de state membre. Anul trecut, 22,1% dintre români nu și-au permis să mănânce adecvat, o pondere mai mare decât în Bulgaria (21,6%) și Slovacia (15,8%). De cealaltă parte, se află trei state europene unde mai puțin de 2% din totalul populație se afla în această situație: Irlanda (1,4%), Cipru (1,5%) și Luxembourg (1,8%).
Cifrele sunt și mai îngrijorătoare în rândul europenilor aflați în risc de sărăcie. Astfel, aproape o cincime (19,7%) dintre europenii aflați în risc de sărăcie nu își permiteau o masă adecvată în 2022, ponderea fiind și aici în creștere cu 2,2 puncte procentuale față de anul 2021.
Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau să mănânce adecvat se înregistra în Bulgaria (44,6%), urmată de România (43%) şi Slovacia (40,5%). Aceleași trei state se află la polul opus și în cazul persoanelor aflate în risc de sărăcie: Irlanda (5%), Luxemburg (5,1%) şi Cipru (5,6%).
Anul trecut, 95,3 milioane de cetățeni UE au fost supuși riscului de sărăcie sau de excludere socială, ceea ce reprezintă 21,6% din populația UE.
Ponderea populației în statele UE care nu își permitea o masă care cpnține carne, pește sau echivalentul vegetal în 2022 / Sursa: Eurostat
De menționat că războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei a influențat puternic piața de produse agroalimentare a UE. Criza cerealelor provocată de conflictul din Ucraina, dar și seceta au creat lipsuri în lanțul comerțului cu alimente. Totodată, inflația anuală a UE a ajuns la o cotă istorică de circa 12%, iar multe alimentele s-au scumpit peste aceste nivel.
Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.
Această capacitate face parte din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Cel de-al doilea obiectiv “Foamete zero (ODD 2) urmărește eradicarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurând în același timp accesul la o alimentație sigură, nutritivă și adecvată.
