Curtea Europeană de Justiție cere măsuri mai dure pentru calitatea aerului

Curtea Europeană de Justiţie a decis, miercuri, că oraşele trebuie să ia măsuri dacă nivelul de poluare a aerului depăşeşte limita admisă într-un singur punct de măsurare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Lică Manolache, 27.06.2019, 16:40

Curtea Europeană de Justiţie a decis, miercuri, că oraşele trebuie să ia măsuri dacă nivelul de poluare a aerului depăşeşte limita admisă într-un singur punct de măsurare, mai degrabă decât pe baza unei medii stabilite la nivelul unei regiuni, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Poluarea din interiorul Uniunii Europene cauzează un număr alarmant de decese și crește costurile pentru sănătatea populației. Conform unui raport publicat anul trecut de Curtea de Conturi Europeană, poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în fiecare an în statele membre UE şi pentru costuri suplimentare cu sănătatea în valoare de miliarde de euro.

„Politica struțului trebuie să înceteze”

Curtea Europeană de Justiţie a fost sesizată să se pronunţe într-un dosar demarat de rezidenţii din Bruxelles şi care vizează planurile privind calitatea aerului elaborate de municipalitatea din Bruxelles.

În decizia sa, CEJ subliniază că deşi autorităţile pot alege unde să facă măsurători, aceste locuri trebuie să includă cele mai poluate zone şi concluzionează că pentru a determina dacă o limită a fost atinsă în cursul unui an calendaristic „este suficient ca un nivel de poluare să fie mai mare decât limita la un singur punct de măsurare”.

“Politica struţului, prin care unele autorităţi încearcă să ascundă amploarea poluării în loc să se asigure că cetăţenii respiră un aer curat, trebuie să înceteze”, a declarat Jens Muller, de la ONG-ul Transport and Environment cu sediul la Bruxelles.

România riscă amenzi usturătoare pentru calitatea aerului din București

În România, calitatea aerului este o mare problemă pentru locutorii din marile orașe. La București, măsurătorile arată depășiri și de 2-3 ori a limitelor de particule nocive din aer. Mai mult, rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediu nu a funcționat ani buni, timp în care bucureștenii nu a avut date despre cât de poluat este aerul pe care îl respiră.

Curtea Europeană de Justiție a înștiințat autoritățile române, la finalul lunii octombrie a anului trecut, că a început procesul intentat de Comisia Europeană în luna mai pentru că statul român nu rezolvă problema poluării din București. Lipsa de măsuri luate pentru calitatea aerului poate aduce amenzi între 100-400 de mii de euro, pe zi, pentru statul român.

În același timp, la Cluj-Napoca sunt făcut pași importanți pentru un aer cât mai curat, iar primarul Emil Boc a anunțat, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles, că orașul transilvănean va deține numai autobuze electrice: “Cluj-Napoca este angajat în atingerea obiectivului de mobilitate, întregul transport în comun va deveni unul electric până în anul 2025. Suntem de acord cu această tranziție și este important și cum atingem obiectivele și în acest punct am de făcut două observații: În primul rând trebuie să modificăm modul în care comunicăm cu cetățenii. Cetățenii trebuie să fie alături de noi din acest punct de vedre, pentru că o Europă neutră din punct de vedere climatic este un obiectiv important nu doar pentru elite și pentru acest lucru trebuie să discutăm cu cetățenii.”