Mecansimul de redresare și reziliență, aprobat de PE

Parlamentul European a dat votul pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă care aduce peste 670 de milioane de euro statelor UE.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Lică Manolache, 10.02.2021, 20:22

Parlamentul European a dat votul pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă care aduce peste 670 de milioane de euro statelor UE.

Parlamentul European a aprobat, miercuri, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să combată efectele pandemiei de COVID-19. Regulamentul referitor la obiectivele, finanţarea şi normele de accesare ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă şi 69 de abţineri.

Forul legislativ european precizează că mecanismul este cel mai important element inclus în Instrumentul european de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. Prin MRR sunt puse la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei.

Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele celor 27 de state UE pot cere deja o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă și proiecte lansate începând cu 1 februarie 2020.

Misiune îndeplinită pentru co-raportorii români

Siegrfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, cei doi eurodeputați români numiți co-raportori ai Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare a UE, au reiterat importanța acestui Mecanism: Votul de astăzi înseamnă că banii vor fi direcţionaţi către persoanele şi regiunile afectate de pandemie, că acest sprijin vine pentru a combate criza actuală şi pentru a ne consolida capacitatea de a depăşi provocările viitoare. Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la modernizarea economiilor noastre şi la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre”, a spus Siegfried Mureşan (PPE).

Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea şi rezilienţa tinerilor şi copiilor noştri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei şase piloni ai Mecanismului de redresare şi rezilienţă este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiţii în educaţie, reforme ghidate de nevoile acestora şi sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competenţele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generaţia următoare să fie o generaţie izolată, a afirmat Dragoş Pîslaru (Renew).”

Eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), al treilea co-raportor al dosarului, a declarat: Pe termen lung, aceşti bani vor genera schimbări şi progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre digitale şi climatice. Ne vom asigura că măsurile vor reduce sărăcia şi şomajul, şi vom ţine seama de impactul diferenţiat al crizei în funcţie de gen. Sistemele noastre de sănătate vor deveni, de asemenea, mai reziliente.”

Bucureștiul va investi o parte din bani în digitalizare și modernizarea spitalelor

Comisia Europeană a salutat aprobarea MMR în Parlamentul European și a comunicat că votul creează premisele pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să intre în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie. Statele membre vor putea apoi să își prezinte în mod oficial planurile naționale de redresare și reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile de redresare și reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia este deja angajată într-un dialog intens cu toate statele membre cu privire la elaborarea acestor planuri.

Și Bucureștiul a primit cu bucurie votul Parlamentului European pentru Mecanismul ce îi permite României să atragă fonduri de peste 30 de miliarde de euro.

Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenţie pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde şi reforme structurale. Din banii la care România va avea acces prin acest mecanism financiar european vom finanţa şi construcţia de noi spitale, precum şi modernizarea şi extinderea celor existente. Vrem să finalizăm în Guvern cât mai curând Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât România să aibă acces într-un termen cât mai scurt la această finanţare europeană”, a declarat, premierul Florin Cîţu.