Noi proceduri de infringement din cauza lipsei de măsuri privind protecția mediului
Comisia Europeană este foarte aproape de a trimite România în fața Curții de Justiție a UE din cauza calității aerului și a deschis alte proceduri de infringement pe mediu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 03.11.2020, 22:36
România se află în fașa unor noi proceduri de infringement deschise din cauza problemelor legate de mediu. Cel mai avansat avertisment al Comisie Europene este legat de calitatea aerului pentru care România încă nu a adoptat programe naționale de control al poluării atmosferice, conforme cu cu Directiva (UE) 2016/2284. Aceasta stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici, amoniacul și particulele fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.
Astfel, Comisia Europeană a trimis vineri un aviz motivat, iar România are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Aceasta este penultima pas înainte ca Executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Managementul deșeurilor, o veche problemă a României
În privința deșeurilor, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, ceea ce reprezintă deschiderea procedurii de infringement. România are la dispoziţie două luni ca să remedieze deficienţele, Executivul european poate decide să trimită un aviz motivat. Conform Directivei privind deşeurile (2000/60/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, fiind interzise abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. Acestea trebuie tratate fără riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, dar și fără să cauzeze neplăceri prin zgomot sau mirosuri şi fără a afecta negativ zonele rurale sau locurile de interes special.
101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Dintre acestea, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.
CE cere protejarea habitatelor naturale
La capitolul natură, Comisia atrage atenția că România nu a transpus integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE care contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare.
Legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri.
Totodată, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel, sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.
Și pentru acest capitol, România are la dispoziție două luni până la avizul motivat ce poate fi trimis de Comisia Europeană.
Apele reziduale din marile orașe, factor de poluare
Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere, reamintește Executivul de la Bruxelles. De aceea, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale.
188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros. Astfel, Comisia a adresat vineri o scrisoare de punere în întârziere, cu același termen de două luni până la avizul motivat.
