Rezervele de gaze ale Uniunii Europene
Uniunea Europeană are rezerve abundente de gaze și nu va apela la importuri din Rusia, subliniază oficialii europeni, într-o perioadă în care prețurile energiei înregistrează cote record din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Lică Manolache, 17.03.2026, 17:30
Războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la finele lunii februarie, continuă să aibă repercusiuni îngrijorătoare pentru piața energiei de pe întreg mapamondul. Țițeiul și gazele naturale s-au scumpit semnificativ din cauza conflictului care afectează și Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului.
Această creștere a prețurilor ce poate duce la una din cele mai grave crize energetice din ultimele decenii a fost și tema unei reuniuni a miniștrilor energiei din statele UE ce a avut loc luni, la Bruxelles.
„Nu putem accepta ca prețurile mari la energie să devină noua normalitate. România va continua să susțină măsuri care protejează consumatorii și economia, iar una dintre temele care trebuie tratate serios la nivel european este și scăderea prețului certificatelor de CO2”, a transmis Bogdan Ivan, ministrul de resort român.
În prezent, Comisia Europeană lucrează la măsuri de urgenţă pentru a proteja consumatorii de creşterea facturilor la energie, fiind luate în calcul variante precum sprijinul de stat pentru sectorul industrial, reducerea taxelor naţionale şi utilizarea viitoarei revizuiri a pieţei certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2.
UE avea o capicatate de umplere a rezervelor de gaze de 62,5% în 2025 / Infografic: Consiliul European
Actuala criză a energiei a determinat unii lideri europeni să ceară o reevaluare a relației Uniunii cu Rusia, lucru care ar afecta implementarea planului blocului comunitar de a renunța la importurile de gaz rusesc. Reamintim că, în luna ianuarie, cele 27 de state membre ale UE au adoptat regulamentul privind eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, cu scopul de a pune capăt dependenței UE de energia rusească.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a subliniat după reuniunea de luni că UE nu va ceda acestor presiuni: „Am decis în cadrul Uniunii Europene că nu dorim să reintroducem energia rusească. (…) Am depins mult prea mult timp de energia din Rusia, ceea ce i-a permis lui Putin să ne șantajeze cu energia și să o folosească ca armă împotriva noastră, iar noi suntem hotărâți să ne menținem pe această linie în privința acestor chestiuni. Ar fi o greșeală din partea noastră să repetăm ceea ce am făcut în trecut. În viitor, nu vom mai importa nici măcar o moleculă din Rusia.”
De altfel, Comisia Europeană a dat asigurări că statele membre au suficiente stocuri de petrol și gaze, în pofida perturbării lanțurilor de aprovizionare în urma războiului din Orientul Mijlociu: „Suntem mult mai puțin preocupați de securitatea aprovizionării decât suntem de prețurile ridicate la energie”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Executivului european.
Uniunea Europeană a luat măsuri pentru creșterea rezervelor de gaze în ultimii ani, după invadarea Ucrainei de către Rusia. În luna iulie a anului trecut, Consiliul European a adoptat o prelungire cu doi ani a normelor privind înmagazinarea gazelor și a introdus o flexibilitate suplimentară, ce permite statelor membre să se adapteze la condițiile de piață și să combată eventuale manipulări ale pieței. Chiar dacă există câteva țări europene care nu au instalații de înmagazinare a gazelor, Germania, Italia, Franța, Țările de Jos și Austria dețin rezerve pentru două treimi din capacitatea totală a UE.
România are un grad de umplere a depozitelor de gaze peste media Uniunii Europene / Sursă infografic: Consiliul European
*statele marcate cu verde închis nu dețin instalții de stocare a gazelor
