Rezoluția privind situația din România, adoptată de PE
Modificările aduse legilor justiției și a celor privind finanțarea ONG-urilor, respectarea statului de drept și intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva manifestanților din luna august au fost criticate în documentul Parlamentului European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 13.11.2018, 15:09
Raportul despre situaţia din România, elaborat de Comisia Parlamentului European pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), a fost adoptat, miercuri, cu 489 de voturi pentru, 112 împotrivă şi 73 de abţineri. Modificările aduse legilor justiției și a celor privind finanțarea ONG-urilor, respectarea statului de drept și intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva manifestanților din luna august au fost criticate în rezoluția adoptată, astăzi, în Parlamentul European.
Cele 13 recomandări pentru autoritățile de la București
Documentul conţine 13 recomandări adreaste României şi instituţiilor UE în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei, după cum urmează:
1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;
2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;
3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;
4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;
5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia
6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;
7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;
8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;
9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;
10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;
11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;
13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.
Rezoluția adoptată astăzi de PE este un semnal de alarmă al forului european către coaliția de guvernare din țara noastră, fără să se impună orice fel de sancțiuni României. Printre cei care au votat pentru adoptarea rezoluției se numără și europarlamentarii români de opoziție. Liderul grupului Partidului Popular European, Manfred Weber, a spus că votul pentru adoptarea rezoluției vine în sprijinul justiției și a cetățenilor din România: “E clar că România înregistrează regrese în lupta anticorupţie şi în ce priveşte independenţa justiţiei. Sistemul judiciar e sub presiune, iar noi, grupul popularilor, suntem de partea cetăţenilor care au protestat în stradă, susţinând o Românie modernă.”
Liderul socialiștilor din Parlamentul European, Udo Bullman, grup din care face parte și PSD, principalul partiid al coalției aflată a guvernare, a subliniat că abuzurile din România nu sunt la fel de grave precum cele din Ungaria și Polonia: “Am vrut o rezoluţie care să contribuie la aflarea adevărului, la o analiză corectă a chestiunii şi la îmbunătăţirea situaţiei în ţară. E greşit să punem România pe acelaşi loc cu Polonia când vine vorba de articolul 7. ”
Regrese ale României privind statul de drept
