Risipa alimentară în Uniunea Europeană
Cetățenii din uniunea Europeană risipesc, în medie, 127 de kilograme de alimente per persoană, potrivit Eurostat. Gospodăriile produc mai multe deșeuri alimentare decât restaurantele.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 26.10.2022, 19:29
Aproximativ 127 kilograme de alimente per locuitor au fost risipite în Uniunea Europeană în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, arată datele primei monitorizări la nivelul UE a deșeurilor alimentare publicată, realizate de Eurostat. Gospodăriile au generat 55% din deșeurile alimentare, un total de 70 kg per locuitor, iar restul de 45% de deșeuri au provenit din lanțul de aprovizionare cu alimente.
Eurostat subliniază faptul că nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape dublu față de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din sectoarele producerii şi a fabricării produselor alimentare şi băuturilor (14 kg şi 23 kg per locuitor; respectiv 11% şi 18%). În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deşeurilor alimentare.
La rândul lor, restaurantele şi serviciile alimentare sunt responsabile pentru 12 kg de deşeuri alimentare per persoană sau 9%, în timp ce vânzările cu amănuntul şi alte reţelele de distribuţie produc cele mai puține deşeuri alimentare cu un total de 9 kg per persoană (7%).
Risipă alimentară în 73% dintre restaurantele din România
Deși Eurostat nu deține date despre contribuția României la nivelul european al deșeurilor, un studiu recent, publicat de Ziarul Financiar, arată că industria ospitalității din România (HoReCA) se confruntă cu problema risipei alimentare. Aproape trei din patru restaurante (73%) produc deșeuri alimentare, iar printre alimentele aruncate cel mai des se numără legumele, fructele și carnea. Acestea reprezintă 70% din totalul risipei alimentare, în timp ce mâncărurile deja preparate reprezintă 30% din totalul deșeurilor alimentare potrivit cercetării realizate de Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi Mastercard.
Studiul mai relevă că jumătate dintre operatori din domeniul HoReCA aruncă zilnic până la 5% din mâncarea produsă, în timp ce 20% dintre aceștia aruncă între 5-15%. De asemenea, circa 30% dintre restaurante susțin că risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce restul de 70% spun că risipa se produce sălile de mese sau în ambele locuri.
Risipa alimentară în Uniunea Europeană (gospodării, sectoare de producție, restaurante și magazine de desfacere) / Sursa: Eurostat
Lege privind risipa alimentară din România
La nivel legislativ, Senatul României a adoptat pe 10 octombrie legea privind prevenirea risipei alimentare. Potrivit proicetului de lege, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va realiza o platforma naţională online pentru raportarea de către operatorii economici a datelor privind risipa alimentară. Același minister va realiza strategia naţională de prevenire şi reducere a risipei alimentare care va fi actualizată o dată la cinci ani și va publica anual date relevante anuale cu privire la progresele făcut.
Deputatul USR Diana Buzoianu, inițiatorul legii a declarat: România este ţara cu peste o treime din populaţie în risc de sărăcie şi excluziune socială, conform statisticilor oficiale. În acelaşi timp, în România se aruncă anual 2,55 milioane de tone de mâncare. Pe scurt, pierdem zilnic cantităţi considerabile de alimente, în timp ce o mare parte a populaţiei nu îşi permite accesul la alimente de bază. Această realitate trebuie schimbată, iar proiectul de faţă îşi propune să facă paşi importanţi în acest sens.”
