România are cel mai scăzut indice al digitalizării din UE
România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale ale instituțiilor și întreprinderilor.
Lică Manolache, 29.07.2022, 14:20
România se situează pe ultimul loc în rândul celor 27 de state membre în ceea ca privește Indicele economiei și societății digitale (DESI). “Creșterea sa (n.r. a României) anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE”, arată raportul de țară, publicat joi de Comisia Europeană.
Conectivitate peste media UE și mulți absolvenți în domeniul TIC
Studiul consemnează, însă, și punctele forte ale țării noastre în raport cu celelalte state din Uniune. Astfel, România stă bine la capitolul conectivitate pentru care a obținut cel mai bun punctaj DESI. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps este de 57%, iar utilizarea serviciilor prin rețelele fixe de foarte mare capacitate este de 87%, peste media UE.
România se află pe locul al doilea din Uniune în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și ocupă a patra poziție în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC.
Implementare greoaie a digitalizării în România
Totuși, comparativ cu celelalte state membre, performanțele României privind integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe. Puțin peste o cincime din IMM-urile românești au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%), iar procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații este de doar 17%. “Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi”, mai subliniază studiul Comisiei Europene.
Pandemia de COVID-19 și mediul politic instabil cu dese schimbări ale guvernelor sunt alte provocări pentru implementarea cât mai eficientă a digitalizării care reprezintă o prioritate pentru și pentru actualul executiv de la București. România are la dispoziție circa 6 miliarde de euro pentru investiții în digitalizare ce trebuie implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Problema, susține ediția din acesta an a DESI, poate apărea din cauza fragmentării responsabilității pentru implementarea măsurilor în cadrul guvernului. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării gestionează reformele și investițiile făcute, dar alte ministere sunt responsabile pentru punerea în aplicarea a măsurilor.
Acces la serviciile de comunicații pentru refugiații ucrainieni
Studiul mai amintește că operatorii din telecomunicații din România au distribuit aproximativ 400.000 de cartele SIM pentru refugiații ajunși în țară după invazia Rusiei în Ucraina. Cetățenii ucrainieni au avut la dispoziție apelur și trafic de date gratuite și puncte de acces WiFi în taberele organizate pe teritoriul României, prin eforturile făcute de operatorii naționali împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Măsurile au fost puse în aplicare înainte de sfârșitul lunii martie și fac în prezent obiectul unei revizuiri, iar ANCOM a transmis că au fost încheiate acorduri la nivel de servicii cu ridicata cu omologii ucraineni din sectorul telecomunicațiilor pentru a nu percepe tarife de roaming, se mai arată în documentul Executivului comunitar.
