Timpul de lucru în statele Uniunii Europene
Angajatorul sau clientul dictează ora de venire și plecare de la serviciu pentru majoritatea cetățenilor UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 04.10.2020, 23:10
Angajatorul, organizaţia sau clienţii au decis în principal, în 2019, timpul de lucru pentru majoritatea angajaților din Uniunea Europeană. Conform datelor publicate de Eurostat, angajatorul, organizaţia sau clienţii au stabilit începutul şi sfârşitul zilei lucrătoare pentru 61% dintre angajații europeni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani. Doar o cincime (21%) au putut parţial şi 18% au putut complet decide pentru ei înşişi programul de muncă.
Angajații din țările nordice decid în mare proporție asupra programului de lucru
Cea mai redusă influenţă asupra timpului lor de lucru au fost angajații din Bulgaria. Pentru marea majoritate (80%), decizia privind timpul de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi. La numai un punct procentual în spatele Bulgariei, se află Lituania şi Ungaria (ambele cu 79%), urmate de angajaţii din Cipru şi Croaţia (ambele cu 74%) şi Letonia (73%). Și România se situează cu câteva procente peste media europeană de 61%.
La polul opus, angajaţii din Finlanda au avut cea mai ridicată influenţă asupra timpului lor de lucru au fost cei. Doar pentru 30% dintre aceștia, decizia privind timpul lor de lucru a fost luată de angajator, organizaţie sau clienţi. Doar pentru 35% dintre angajații suedezi, decizia a aparținut angajatorului, urmaţi la mare distanță de angajaţii din Danemarca, Luxemburg şi Olanda (toate cu 49%).
Cât pot decide angajații asupra timpului de lucru (Sursa: Eurostat)
Românii nu sunt contactați de angajator în timpul liber
Totodată, 17% dintre angajați au fost contactați de câteva ori în timpul liber, iar aproape unul un sfert dintre aceștia (23%) au fost contactați ocazional. Cel mai ridicat procent de angajaţi care au fost contactaţi de câteva ori în timpul liber şi care au întreprins acţiuni directe înainte de următoarea zi lucrătoare (23%), urmată de Olanda (18%), Suedia (16%), Portugalia şi Luxemburg (ambele cu 14%). cel mai scăzut procent de România și Lituania se află la celălalt capăt al clasamentului, fiecare având doar 3% dintre angajaţi care au fost contactaţi în timpul liber pentru acţiuni directe.
Frecvența contactelor în timpul liber pentru angajații din statele UE (Sursa: Eurostat)
Bulgarii și românii își pot lua cu greutate zilele libere fără să anunțe din timp
Datele Eurostat mai arată că 60% din angajaţii din statele membre au primit rar sau niciodată cereri neprevăzute, cum ar fi sarcini de serviciu, în urma cărora să-şi modifice timpul de lucru la principalul lor loc de muncă. Doar unul din cinci angajaţi s-a confruntat cu astfel de cereri neprevăzute cel puţin o dată pe săptămână (21%) sau o dată pe lună (19%).
Tot în 2019, 34% din angajaţii din blocul comunitar au considerat că este foarte uşor să-şi ia, într-un termen scurt, câteva ore sau zile libere, pentru probleme personale sau de familie, 33% au spus că a fost destul de uşor, 21% au precizat că a fost destul de dificil iar 13% că a fost foarte dificil. Însă, pentru angajații din Bulgaria (60%) și România (57%) a fost destul de dificil sau foarte dificil, în timp ce peste 80% din angajații din Suedia, Danemarca, Olanda şi Finlanda au considerat că este uşor să-şi ia câteva ore libere, într-un termen scurt.
Cât de ușor poate un angajat să își ia câteva ore libere fără să anunțe din timp (Sursa: Eurostat)
