Un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
La 4 ani de la declanșarea invaziei trupelor rusești în Ucraina, Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni împotriva Moscovei.
Lică Manolache, 19.02.2026, 16:02
Comisia Europeană se pregătește să adopte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până pe 24 februarie, dată ce marchează patru ani de la începutul invaziei trupelor rusești în Ucraina. Pachetul vizează interzicerea totală a serviciilor maritime care înlesnesc transportul petrolului rusesc și vizează așa-numita flotă fantomă a din care fac parte 43 de petroliere folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse de europeni. Totodată, vor fi impuse interdicții privind furnizarea de servicii de mentenanță, remorcare și altele, pentru navelor transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) și spărgătoare de gheață, măsuri ce au ca scop limitarea exporturilor de gaze rusești.
Rusia și-ar putea desfășura forțele militar-maritime pentru a împiedica puterile europene să-i sechestreze vasele și ar putea adopta măsuri de represalii împotriva navigației europene dacă vasele rusești sunt confiscate, potrivit declarațiilor unui oficial rus, citat de agenția Reuters.
Cel de-al 20-lea pachet de alte sancțiuni pentru importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de bunuri și tehnologii utilizate în arsenalul de război al Rusiei, precum materialele folosite în producția de de explozivi.
La patru ani de la primul atac al regimului de la Kremlin asupra Ucrainei, europenii rămân îngrijorați de evoluția situației internaționale, după cum relevă un sondaj Eurobarometru publicat în urmă cu două săptămâni.
Principalele preocupări ale cetățenilor europeni sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%).
În România, 68% dintre cei intervievați s-au arătat îngrijorați de conflicte și războaie active în apropierea UE, 65% de terorism, 61% de atacuri cibernetice din afara UE, 61% de schimbări climatice, 60% de migrație, 60% de dependența energetică din afara UE. Totodată, 62% dintre românii au sunt îngrijorați de faptul că UE trebuie să se bazeze pe țări din afara blocului comunitar pentru apărare, iar 61% de țările din afara Uniunii care încearcă să influențeze alegerile sau politica din țara noastră.
Sondajul mai arată că peste jumătate dintre respondenții europeni (52%) sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul UE și 41% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor. Cu toate acestea, 76% dintre europeni sunt optimiști în legătură cu viitorul lor și al familiei lor. În România doar 39% dintre cetățeni sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, în timp ce 38% sunt pesimiști în privința viitorului UE, procentul fiind identic și pentru pesimismul în legătură cu viitorul țării lor.
Cetățenii europeni își doresc ca Uniunea Europeană să își intensifice acțiunile. Potrivit datelor, două treimi dintre respondenți consideră că UE ar trebui să joace un rol activ în menținerea siguranței colectiv. În același timp, unitatea este percepută ca fiind crucială: 89% cred că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 73% sunt de părere că Uniunea are nevoie de resurse suplimentare pentru a face față provocărilor globale.
Sursa infografice: Sondajul de toamnă al PE 2025
