Unul din trei angajați din UE folosește instrumente AI
30% dintre angajații din UE utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, arată un publicat recent de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Lica Manolache, 31.10.2025, 14:11
Trei din zece angajați din statele membre ale UE utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, în special chatboți AI generați de modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), precum ChatGPT, Gemini, Copilot etc.
Cel mai des, europenii folosesc aceste unelte AI pentru redactare (65% din utilizări), traducere (59%), procesarea datelor și elaborarea de idei (38%), transcriere (28%), generare de imagini (27%), planificare și programare (24%) și consiliere pentru clienți (19%). Utilizarea inteligenței artificiale este semnificativ mai ridicată în țările din Europa de Nord și Centrală și mult mai des întâlnită în activitățile de birou, comparativ cu alte domenii.
Totodată, majoritatea angajaților din UE (90%) folosesc dispozitive digitale pentru a-și desfășura activitatea, ceea ce aduce transformări mediului de lucru în toate sectoarele.
Studiul mai arată că monitorizarea digitală angajaților a devenit componentă importantă a supravegherii la locul de muncă. Astfel, 37% dintre angajați sunt monitorizați în privința orelor de lucru, iar 36% în privința orelor de intrare/ieșire, în timp ce Monitorizarea locației fizice și a activităților prin instrumente digitale este mai puțin frecventă. Monitorizarea locației este mai des întâlnită în transporturi, construcții și industrie, în timp ce monitorizarea activităților digitale este mai frecventă în finanțe, administrație publică și sectorul tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor.
O altă practică folosită de companiile europene este automatizarea coordonării muncii prin managementul algoritmic, iar un sfert dintre angajații din blocul comunitar (24%) au programul de lucru alocat automat, coroborat deseori cu algoritmi care stabilesc prioritățile sarcinilor.
Cercetarea definește șase categorii de angajați și ponderea lor în forța de muncă din UE, în funcție de nivelul de „platformizare” (utilizarea instrumentelor digitale și expunerea la monitorizare digitală și management algoritmic). Astfel, 6% nu folosesc instrumente digitale și nu sunt expuși platformizării, 33% folosesc instrumente digitale, dar nu sunt supuși monitorizării sau managementului algoritmic, 42% sunt parțial platformizați, fiind expuși la cel puțin o formă de monitorizare și una de management algoritmic, 9% sunt supuși platformizării informaționale (monitorizare a activității și evaluare algoritmică), mai frecvent în finanțe și asigurări, 7% sunt supuși platformizării fizice, în special în minerit, transport și logistică și 2% sunt complet platformizați.
Datele indică faptul că formele de platformizare completă și fizică sunt frecvent asociate cu condiții de muncă nefavorabile, precum niveluri ridicate de stres și o autonomie limitată. În schimb, platformizarea informațională pare să aibă mai puține efecte negative și se leagă în mod special de desfășurarea activității de la domiciliu.
Studiul „Monitorizarea digitală, gestionarea algoritmică și platformizarea muncii în Europa”, a fost realizat în perioada 2024–2025 în colaborare de către Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.cu Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și a implicat 70.316 angajați din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
