Viitorul finanțărilor europene în România
Corina Crețu s-a aflat într-o vizită în România unde a avut discuții cu reprezentanți ai guvernului despre proiectele ce pot beneficia de finanțare europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 31.10.2018, 20:38
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a efectuat o vizită în România și a discutat despre posibilitățile de abosrbție mai eficientă a fondurilor europene. În cadrul întâlnirii membri guvernului, Corina Crețu a discutat despre posibilităţilede finanţare existente pentru construirea a trei spitale regionale şi au identificat soluţii de realizare a acestora, conform unui comunicat de presă al Executivului de la București.
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a declarat în cadrul întâlnirii că România este pregătită să trimită documentația pentru finanțarea celor trei spitale: “Pentru a realiza aceste documentaţii tehnice, începând cu studiul de fezabilitate, proiect tehnic, proiect de execuţie, maparea serviciilor necesare de sănătate în aceste spitale s-a recurs la suportul şi sprijinul tehnic al echipei Băncii Europene de Investiţii. Foarte clar vă spun că în momentul de faţă România este pregătită să transmită Uniunii Europene, Comisiei Europene, doamnei comisar Corina Creţu, studiile de fezabilitate aferente celor trei spitale regionale.”
Lipsa infrastructurii de transport în România
Un alt subiect fiebinte abordat, marți, la conferinţa la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune a fost lipsa infrastructurii de transport. Corina Crețu a găsit o explicație în “moştenirea istorică” a României: “Croaţia a intrat (în Uniunea Europeană) la cinci ani după România, nu arată ca o ţară după război. Serbia are de asemenea infrastructură. Deci am fost condamnaţi. Dar, în fine, aşa au fost vremurile înainte de 89. Repet, România nu a fost pregătită cu proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi a intrării în Uniunea Europeană, cum au făcut, de pildă, cei din Polonia, care la 1 ianuarie 2004 aveau deja proiecte făcute şi au început deja implementarea acestora, ajungând la aproape 2000 de km renovaţi, și refăcuţi.”
Rovana Plumb precizat că țara noastră are proiecte subcontractate pentru infrastructură în valoare de 4 miliarde de euro. “Din 4 miliarde de euro aflate în contractare în momentul de faţă am transmis solicitare şi s-a întors de la Comisia Europeană un miliard de euro, pentru infrastructură. Nevoile României pentru infrastructură sunt enorme pentru că într-adevăr nu mai avem nevoie de penalităţi la bugetul de stat să fie plătite pentru nerespectarea unor prevederi contractuale, ci avem nevoie ca românii să circule în siguranţă pe autostrăzi”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.
Mai mulţi bani europeni pentru România din 2021
Referitor la viitorul cadru bugetar al Uniunii Europene, Corina Crețu a anunțat că România va beneficia de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor prin Politica de Coeziune.
“Am negociat, aşa cum ştiţi, în noul cadru financiar multianual. Ne-am luptat să rămânem la aceeaşi metodă de alocare a fondurilor europene. Potrivit acestei metode, România va beneficia în perioada 2021-2027 de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor din cadrul Politicii de Coeziune în viitorul cadru financiar multianual. Vreau să vă spun că aceasta înseamnă peste 300 de euro pe cap de locuitor în România. Aceasta este logica Politicii de Coeziune: cu cât eşti mai bogat, cu atât primeşti mai puţin”, a spus comisarul European.
Totodată, Corina Crețu a avertizat autoritțile de la București asupra pericolului discusrului antieuropean, devenit din ce în ce mai vizibil, în ultima perioadă: “Este foarte important ca cetăţenii europeni să ştie în fiecare ţară ce s-a făcut din aceste fonduri şi ce se poate face în viitor, mai ales că avem de-a face cu un limbaj antieuropean, care devine din ce în ce mai pregnant şi eu cred că România nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din UE, mai ales acum, când are în faţă preşedinţia României, când are posibilitatea ca lider al UE, pentru şase luni, să schimbe lucrurile în bine, din interior.”
