Muncind în România – 10.06.2025
Specialiştii Fondului Monetar Internaţional recomandă României trecerea la un sistem cu două cote de impozitare a veniturilor, de 15 şi 25%, precum şi reducerea sau chiar eliminarea contribuţiilor de asigurări de sănătate.
Sorin Iordan, 10.06.2025, 17:10
Specialiştii Fondului Monetar Internaţional recomandă României trecerea la un sistem cu două cote de impozitare a veniturilor, de 15 şi 25%, precum şi reducerea sau chiar eliminarea contribuţiilor de asigurări de sănătate. FMI apreciază că TVA trebuie să crească la 20% anul acesta, iar ulterior la 21% şi că trebuie majorate accizele pentru tutun şi băuturi alcoolice. Instituţia financiară este de părere că aplicarea acestor măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din Produsul Intern Brut în acest an. „Mediul de afaceri este în aşteptarea acestor măsuri care ar urma să fie aplicate începând din 1 iulie, însă unele vor avea consecinţe în reducerea puterii de cumpărare, reducerea cererii şi creşterea inflaţiei”, a declarat vicepreşedintele CFA România, Alexandra Smedoiu. Recomandările FMI vin în contextul în care reprezentanţii partidelor pro-europene în Parlamentul de la Bucureşti, PSD, PNL, USR şi UDMR şi cei ai minorităţilor naţionale discută împreună cu preşedintele României, Nicuşor Dan, măsurile pe care viitorul guvern va trebui să le adopte pentru a reducere deficitul bugetar.
Aproape 47% dintre angajaţi din România şi-ar dori săptămâna de lucru de patru zile, relevă un sondaj de opinie realizat de Genesis Property. Conform studiului, echilibrul între viaţa personală şi cea profesională a devenit o prioritate pentru angajaţi, iar aproape 63% spun că reuşesc să-l gestioneze mai bine în 2025 faţă de anii trecuţi. Totodată, 52% dintre respondenţi vor să lucreze fizic de la birou cel puţin 3 – 4 zile pe săptămână, în contextul în care 69% au subliniat că activităţile recreative şi sociale la birou le influenţează munca în mod pozitiv. În ceea ce priveşte activităţile efectuate împreună cu echipa de lucru, 42% susţin că fac plimbări în aer liber, în timpul zilei, iar 38% merg în teambuilding-uri sau participă la alte activităţi cu echipa. La capitolul facilităţi la birou pentru un mai bun echilibru între viaţa personală şi cea profesională, 38% şi-ar dori beneficii oferite de angajator, precum servicii de masaj, fructe, evenimente, seriuni de pregătire, 32% spaţii de relaxare şi aproape 28% birouri ergonomice şi spaţii de lucru personalizate. Sondajul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2025, pe un eşantion de 1.012 respondenţi la nivel naţional. Peste 45% dintre participanţi au fost femei, iar aproape 46% au un venit net mai mare de 5.000 de lei (1.000 euro) net.
Rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 0,2% în zona euro şi a rămas stabilă în Uniunea Europeană, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimele trei luni din 2024, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică. România a înregistrat cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare a forţei de muncă din UE, minus 2,1 procente. Ţara noastră este urmată de Estonia (minus 0,8%) şi Lituania şi Polonia (ambele cu o scădere de 0,6%). Cele mai mari creşteri ale ratei de ocupare din UE, în perioada menţionată, au fost consemnate în Croaţia (1,0%) şi Spania (0,8% procente). Eurostat a precizat că, rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,4 în UE, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Şi în acest caz, România a avut cel mai semnificativ declin al ratei de ocupare a forţei de muncă din UE, minus 4,4% în ritm anual.
Rata şomajului în judeţul Caraş-Severin, din vestul României, a ajuns la 3,48% la sfârşitul lunii aprilie 2025, transmite Agenţia locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În evidenţele instituţiei erau înregistrate aproape 3.200 de persoane fără un job, dintre care 1.160 primeau indemnizaţie de şomaj. Cele mai multe persoane fără ocupaţie privind din mediu rural, puţin peste 1.800 din mediul rural, ceea ce, potrivit AJOFM, evidenţiază o vulnerabilitate sporită a pieţei muncii din zonele rurale ale judeţului. Cei mai mulţi şomeri sunt persoanele cu vârste peste 55 de ani, aproape 900. urmaţi de cei din grupa de vârstă 40-49 ani, circa 780, şi de cei din categoria 50-55 ani, peste 650. Cea mai mare pondere o au şomerii cu studii gimnaziale, peste 30%, iar cea mai mică este reprezentată de cei cu studii universitare, aproximativ 6 procente.
