Muncind în România – 11.02.2025
Ministerul Muncii a elaborat noi reguli pentru combaterea hărţuirii la locul de muncă. Potrivit unui proiect de act normativ supus dezbaterii publice, angajatorii ar urma să fie obligaţi nu doar să ia măsuri pentru a preveni astfel de cazuri, dar şi să asigure zile libere plătite sau condiţii de telemuncă pentru cei a căror viaţă sau sănătate au fost puse în pericol de astfel de incidente.
Sorin Iordan, 11.02.2025, 15:11
Ministerul Muncii a elaborat noi reguli pentru combaterea hărţuirii la locul de muncă. Potrivit unui proiect de act normativ supus dezbaterii publice, angajatorii ar urma să fie obligaţi nu doar să ia măsuri pentru a preveni astfel de cazuri, dar şi să asigure zile libere plătite sau condiţii de telemuncă pentru cei a căror viaţă sau sănătate au fost puse în pericol de astfel de incidente. Conform noilor reguli, hărţuirea se pedepseşte inclusiv dacă se manifestă pe reţelele de comunicare ale salariaţilor, email sau whatsapp, în deplasările de serviciu sau în spaţiile de odihnă puse la dispoziţie de angajator. În expunerea de motive se precizează că hărţuirea este adesea folosită chiar de companii pentru a-i constrânge pe angajaţi să facă ore suplimentare neplătite, să muncească până la epuizare sau să accepte condiţii dezavantajoase de lucru. Modificările vor fi introduse în Codul muncii, iar amenzile pentru nerespectarea noilor prevederi pot ajunge până la 10.000 lei.
Aproape 2.800 de cetăţeni străini se află în evidenţele Biroului pentru Imigrări Hunedoara, transmite instituţia. Mai mult de două treimi dintre aceştia provenin din Republica Moldova, Nepal şi Sri Lanka, iar diferenţa din ţări ale Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Germania, Austria şi Confederaţia Elveţiană. Inspectorul principal de poliţie Ciprian Mihuţ, din cadul Biroului pentru Imigrări Hunedoara, a arătat că principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajarea în muncă şi reîntregirea familiei. În mare parte, cetăţenii străini sunt angajaţi ca muncitori necalificaţi în construcţii, iar alţii lucrează în domeniul Horeca. Ciprian Mihuţ a mai spus că, pe linia combaterii şederii ilegale în ţară a străinilor, poliţiştii de la Imigrări au organizat anul trecut 25 de activităţi de control, în urma cărora opt persoane au fost depistate în situaţii ilegale. De asemenea, au fost emise cinci decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României, dintre care două pentru şedere ilegală, iar trei ca urmare a anulării dreptului de şedere sau revocarea vizei de intrare. Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, doi străini nu vor mai putea intra pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru perioade cuprinse între 3 şi 6 luni.
În 2024, la nivelul judeţului Prahova, din sudul României, au existat solicitări pentru circa 7.000 de job-uri destinate forţei de muncă din spaţiul non-european, a declarat directoarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Cristina Stoichici. Potrivit acesteia, criza forţei de muncă de anul trecut, persistă şi în 2025, tocami de aceea angajatorii din judeţ apelează la această formă de recrutare. În ceea ce priveşte locurile de muncă, şefa AJOFM Prahova a precizat că, în acest moment, sunt 1.395 de locuri vacante în judeţ. Cele mai multe sunt disponibile în domenii precum construcţii – 128, fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule – 100, activităţi protecţie şi pază – 84, fabricarea altor echipamente electrice – 61, fabricarea pâinii şi produselor de patiserie – 60, restaurante – 55, comerţ – 53, transport rutier de mărfuri – 45, hoteluri şi alte facilităţi de cazare – 34. Rata șomajului înregistrată în Prahova este de 2,49%.
România se află în topul preferinţelor companiilor germane, relavă un raport elaborat de firma de audit KPMG şi de Comitetul pentru Relaţii Economice în Europa de Est. Raportul notează că una din cinci companii germane intervievate intenţionează să relocheze procesele de producţie în estul Europei. De asemenea, cel puţin jumătate dintre firme se aşteaptă ca regiunea să devină din ce în ce mai relevantă din punct de vedere economic, până în 2030. Polonia, cea mai mare economie din această parte a continentului, rămâne destinaţia preferată pentru investiţii a 51% dintre companiile germane, urmată de România, cu 43% şi de Ucraina, cu 41%. Cei mai importanţi factori pentru deciziile de investiţii sunt cererea internă, disponibilitatea lucrătorilor calificaţi şi costurile relativ scăzute ale forţei de muncă. Oamenii de afaceri germani atrag însă atenţia că, pe lângă aceste avantaje, companiile germane ţin cont şi de riscurile politice, lipsa de securitate şi nivelul ridicat al corupţiei în estul Europei. 133 de companii germane cu afaceri în Europa Centrală şi de Est au participat la realizarea acestui studiu.
