Muncind în România – 15.09.2026
Proiectul de lege privind eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time, de la 1 ianuarie 2027, a fost dezbătut în Camera Deputaţilor de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 15.09.2026, 14:59
Proiectul de lege privind eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time, de la 1 ianuarie 2027, a fost dezbătut în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Conform măsurii, baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii în regim part-time va fi reprezentată de venitul efectiv realizat şi nu de raportarea la salariul minim pe ţară. Proiectul a fost salutat de toate formaţiunile din Legislativ.
Parlamentarii sunt de părere că actul normativ este benefic atât pentru angajaţi cât şi pentru angajatori. Ei apreciază că această modificare poate reduce şomajul în rândul tinerilor, birocraţia în cadrul companiilor, munca la gri sau la negru şi poate să crească veniturile la bugetul de stat. Proiectul va fi supus votului miercuri în Camera Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.
Aproape 83.000 de persoane au fost integrate pe piaţa muncii din România în primele 7 luni ale acestui an, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Din totalul persoanelor care au găsit un job până la data de 31 iulie, mai bine de 40.000 au peste 45 de ani. Aproape 17.000 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, circa 6.800 au între 30 şi 35 de ani, aproximativ 6.900 au între 25 şi 30 de ani, iar puţin peste 12.000 sunt tineri sub 25 de ani. Ponderea femeilor încadrate în această perioadă este de 48,5%. În funcţie de rezidenţă, cele mai multe persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban.
Nivelul de pregătire al celor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cei mai mulţi au studii liceale (aproape 28.400), urmaţi de cei care au urmat şcoli profesionale (circa 18.500) şi gimnaziale (aproximativ 18.400). Aproape 10.700 au studii universitare, alte circa 4.700 de persoane au studii primare sau nu au studii, iar peste 2.100 au studii postliceale. Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că primul loc este ocupat de capitala Bucureşti, cu peste 7.500, urmat de Iaşi, în nord-est, cu aproape 3.800, şi Constanţa, în sud-est, cu 3.000. În primele 7 luni ale anului, aproape 248.000 de oameni au beneficiat de asistenţa oferită de ANOFM în căutarea unui loc de muncă.
Costurile cu forţa de muncă în România sunt mai mari decât în urmă cu un an, relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Astfel, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a înregistrat o scădere de 0,32%, în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu primul trimestru al acestui an, în timp ce faţă de trimestrul 2 din 2025 a fost raportată o creştere de 1,8 procente.
Raportat la trimestrul al doilea din 2025, costul orar al forţei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în construcţii, 5,7%, şi industria extractivă, 5,6%. Cele mai importante scăderi au fost raportate în administraţie publică, 5,8%, şi învăţământ, 4,7%. INS arată că faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe cu forţa de muncă a scăzut cu 0,33 de procente, iar cea a cheltuielilor indirecte cu 0,2%.
Peste 220.000 de cetăţeni ucraineni au devenit beneficiari ai programului de protecţie temporară al Uniunii Europene în România, de la declanşarea invaziei ruse, în 24 februarie 2022 şi până la 31 august, a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări. Potrivit instituţiei, pentru aceste persoane au fost emise sau reemise permise de şedere, conform cadrului legal. Conform datelor, ucrainenii reprezintă aproape 99% din totalul celor aproximativ 224.000 de cetăţeni străini înregistraţi ca beneficiari ai programului de protecţie temporară al UE în ţara noastră. IGI mai arată că, în primele 8 luni ale acestui an, au fost înregistrate 935 de cereri de azil, iar aproape jumătate dintre acestea, adică 466, au fost depuse de cetăţeni ucraineni.
