Muncind în România – 25.02.2025

24.165 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele agențiilor teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii, din 24 februarie 2022, data la care Rusia a invadat Ucraina.

Sorin Iordan, 25.02.2025, 17:29

24.165 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele agențiilor teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii, din 24 februarie 2022, data la care Rusia a invadat Ucraina. Cei mai mulți cetățeni ucraineni refugiați au fost înregistrați în judeţele Constanța (5.876), București (5.399), Ilfov (1.987), Maramureș (1.630), Brașov (1.582), Galați (1.008), Suceava (934), Cluj (740), Iași (739), Sibiu (613) şi Timiș (587).

ANOFM arată că, în ultimii 3 ani, 3.284 cetățeni ucraineni au fost încadrați pe piața muncii din România ca urmare a serviciilor de ocupare pe care le oferă gratuit. Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaţi sunt în industriile auto, textilă, în domeniul construcţiilor, în HORECA, transporturi, alimentaţie publică, servicii şi administraţie. Totodată, 736 de angajatori și-au arătat disponibilitatea de a încadra în muncă cetățeni ucraineni şi au declarat disponibile și pentru aceste persoane 6.165 locuri de muncă. Cele mai multe locuri de muncă oferite de angajatori ucrainenilor sunt pentru muncitor necalificat la asamblarea sau montarea pieselor, ambalator manual şi muncitor necalificat în industria confecțiilor. Oferta locurilor de muncă vacante la nivel național se găseşte pe site-ul anofm.ro.

Numărul locurilor de muncă vacante în învăţământul şi industria prelucrătoare din România a scăzut cel mai mult în ultimul trimestru al anului trecut, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că observă o schimbare de strategie a companiilor, care preferă să rezolve în interior deficitul de personal, fie prin reducerea producţiei, fie prin stimularea angajaţilor existenţi. Rudniţchi apreciază că managerii nu se aşteaptă neapărat la o criză, dar nu sunt nici foarte optimişti vizavi de evoluţia economică din România şi din Europa, şi în acest context încetinesc angajările. El este de părere că această tendinţă se vede şi în statistica privind locurile de muncă vacante, al căror număr a scăzut. Cu toate acestea, există încă sectoare care continuă să caute angajaţi. Unul din acestea este cel al serviciilor, care sunt într-o expansiune în România şi au nevoie de forţă de muncă bine calificată şi creativă.

Industria şi agricultura rămân domeniile de activitate din România cel mai grav afectate de lipsa oamenilor. În judeţul Bistriţa-Năsăud, din nord-vestul ţării, 10% din populaţie este plecată la muncă în străinătate, iar firmele care activează în domeniul agricol se confruntă cu o criză de angajaţi. Un producător de dovleci în sistem ecologic s-a plâns că întâmpină dificultăţi în recrutarea de muncitori care să ştie să folosească utilajele performante din dotare. Un altul, proprietar al unei ferme de bovine, a declarat că în judeţ este nevoie de forţă de muncă bine pregătită şi mai responsabilă, astfel încât firmele să aibă o bază solidă de selecţie. Ca să atragă angajaţi, mai multe companii au intrat într-un parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, care va trimite în practică 250 de elevi, prin proiectul „Meseria mea face diferenţa”. Instituţia de învăţământ a primit fonduri europene în valoare de 500.000 de euro cu care îi va stimula financiar pe elevi să facă practică în fermele din judeţ. Obiectivul este ca viitorii absolvenţi să se angajeze acolo unde fac practică sau să urmeze universităţi de profil.

Economia locală din judeţul Cluj, în nord-vest, continuă să se dezvolte, în ciuda unor dificultăţi cu care se confruntă sectoare precum producţia de software în regim outsourcing. Chiar dacă unele companii şi-au restrâns activitatea, în judeţ continuă să vină noi investitori. De exemplu, o companie germană din domeniul textilelor are nevoie de aproape 700 de angajaţi, o altă companie germană din domeniul farmaceutic face angajări masive în zona Turda, iar o a treia din domeniul ingineriei caută angajaţi capabili să lucreze în proiecte internaţionale. Reprezentanţii acesteia din urmă au transmis că sunt în căutare de ingineri în absolut toate domeniile de construcţii inginerie civilă, construcţii la cheie, inginerie hidraulică, dar în acelaşi timp şi studenţi care să facă la practica sau persoane care doresc să înveţe un alt job. Specialiştii în economie spun că firmele care investesc în regiunea Cluj sunt atrase de perspectiva de a angaja tineri bine pregătiţi în universităţi. Practic, tinerii absolvenţi reprezintă cea mai importantă sursă de forţă de muncă pe plan local, în condiţiile în care rata şomajului în municipiul Cluj-Napoca mai mică de 2%.