Muncind în România – 26.08.2025

Angajarea de forţă de muncă externă nu înseamnă înlocuirea românilor, ci o soluţie de ultimă instanţă la lipsa acută de resurse umane locale, a transmis Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 26.08.2025, 17:03

Angajarea de forţă de muncă externă nu înseamnă înlocuirea românilor, ci o soluţie de ultimă instanţă la lipsa acută de resurse umane locale, a transmis Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România. Potrivit acestuia, respingerea unor lucrători străini înseamnă a nega dreptul pe care românii l-au folosit pentru a-şi construi un trai mai bun muncind legal în state precum Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau pe alte continente.

Reacţia vine după ce, în mediul online, au apărut postări care incită la discriminare împotriva lucrătorilor străini din Asia, angajaţi în sectorul de curierat din România. Patronatul face un apel ferm la respectarea demnităţii umane şi a principiilor nediscriminării în spaţiul public şi reaminteşte că libera circulaţie a persoanelor pentru muncă reprezintă un principiu de bază în Uniunea Europeană.

Potrivit sursei, lucrătorii străini, veniţi legal în România, contribuie la funcţionarea economiei naţionale. Totodată, orice companie care recurge la forţă de muncă extracomunitară o face doar după ce a parcurs o procedură legală clar stabilită cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Procedura implică prioritizarea ocupării job-urilor de către cetăţenii români şi doar în cazul în care acest criteriu nu poate fi îndeplinit companiile primesc din partea ANOFM permisiunea să iniţieze procesul de recrutare externă. În consecinţă, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România solicită public instituţiilor abilitate să protejeze drepturile tuturor lucrătorilor, indiferent de naţionalitate, şi face un apel la solidaritate şi respect reciproc între cetăţeni.

Aproape 1.000 de cetăţeni străini au solicitat drept de şedere în judeţul Vaslui, din nord-vestul României, în primele 7 luni ale anului, arată datele Biroului Local pentru Imigrări. Numărul celor care solicită drept de şedere în această regiune este în creştere semnificativă faţă de anul trecut, a spus comisarul-şef de poliţie Mircea Dan Gavril. Acesta a arătat că cei mai mulţi cetăţeni străini provin din Republica Moldova şi Nepal, iar principalele scopuri pentru care şi-au stabilit reşedinţa în România au fost reîntregirea familiei şi angajarea în muncă. Peste 700 de străini au primit dreptul de a lucra în Vaslui în 2025, însă poliţiştii Biroului pentru Imigrări spun există şi cazuri de persoane recrutate să muncească fără forme legale. Astfel, în urma a 39 de verificări, 13 străini au fost depistaţi în situaţii ilegale, cei mai mulţi din Republica Moldova. Faţă de 6 străini, care au încălcat perioada de şedere legală în România sau au fost depistaţi cu acte false, a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene pentru perioade cuprinse între 6 luni şi 5 ani.

Rata şomajului în judeţul Braşov, din centrul României, este în uşoară descreştere reiese din datele comunicate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Aceasta a fost de 2,64% în iulie faţă de 3,16 procente înregistrate în iunie. Conform sursei citate, în evidenţele AJOFM Braşov erau înregistraţi, la sfârşitul lunii iulie, aproape 6.900 şomeri, din care circa 1.100 beneficiau de indemnizaţie de şomaj. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, aproximativ 5.000 de persoane fără ocupaţie provin din mediul rural. Şomerii cu studii primare şi fără studii totalizează 42 de procente, în vreme ce persoanele cu studii superioare reprezintă doar 4%.

Peste 25% dintre români consideră că sectorul medical intern, de stat sau privat, este cel mai stabil din punctul de vedere al locurilor de muncă în această perioadă, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare online eJobs. De asemenea, sectorul farmaceutic este un alt domeniu despre care românii cred că va face faţă fără mari probleme dificultăţilor economice. Pe de altă parte, sectoare precum imobiliare, turism, asigurării sau HoReCa sunt considerate mai fragile în faţa fluctuaţiilor economice şi, prin urmare, beneficiază de indici de încredere scăzuţi. Întrebaţi care sunt domeniile care vor creşte ca importanţă pe termen mediu şi lung, după o perioadă de criză, participanţii la sondaj au răspuns că văd un potenţial crescut în bancar şi servicii financiare, construcţii, industria alimentară, energie şi agricultură. Studiul eJobs a fost efectuat în iulie pe un eşantion de 1.050 de respondenţi, care lucrau la momentul realizării acestuia.