Muncind în România – 29.04.2025
Aproape 24.500 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii, de la începutul conflictului armat din Ucraina și până în prezent.
Sorin Iordan, 29.04.2025, 14:14
Aproape 24.500 de cetățeni ucraineni s-au înregistrat în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii, de la începutul conflictului armat din Ucraina și până în prezent. Cei mai mulți ucraineni refugiați înregistrați în evidențele AJOFM şi AMOFM București au fost în județele Constanța, aproape 6.000, București, circa 5.500, Ilfov, puţin peste 2.000, Maramureș şi Braşov, ambele cu aproximativ 1.600. 3.317 cetățeni ucraineni au fost încadrați pe piața muncii ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM. Meseriile acestora variază de la specialiști în industria auto, confecționeri în industria textilă, muncitori în domeniul construcțiilor şi specialişti în industria alimentară, până la interpreţi la diverse instrumente muzicale, șoferi, reprezentanți comerciali, pedagogi, chimişti, translatori, stomatologi, ingineri sau arhitecţi. Circa 740 de angajatori și-au arătat disponibilitatea de a încadra în muncă cetățeni ucraineni şi au pus la dispoziţie aproape 6.200 de posturi.
Aproape 32.400 de locuri de muncă vacante sunt vacante în România, transmite Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe job-uri sunt pentru agent de securitate, conducător auto transport rutier de mărfuri, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet, lucrător comercial şi muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor. De asemenea, sunt la mare căutare manipulanţi de mărfuri, ajutoare de bucătari, curieri, muncitori necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii şi operatori mașini-unelte semiautomate și automate. Din totalul posturilor declarate vacante, cele mai multe, aproape 17.500, sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare sau gimnaziale, iar cele mai puţine, circa 1.900, celor cu studii superioare. Rata şomajului în România s-a situat la 3,33% în martie, în scădere cu 0,04 puncte procentuale faţă de luna anterioară.
Rata şomajului în judeţul Arad, din vestul României, a ajuns la 1,91%, cel mai mare nivel din ultimii 8 ani, cu excepţia unei perioade de câteva luni în timpul pandemiei de COVID-19. Reprezentanţii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă au transmis că în judeţ sunt înregistrate peste 3.600 de persoane fără loc de muncă. Totodată, AJOFM Arad arată că ofertele de muncă sunt mai puţine decât în lunile anterioare sau în anii trecuţi. Pe platforma naţională de mediere a locurilor de muncă, de pe site-ul ANOFM, în judeţul Arad anunţă angajări 137 de agenţi economici, care pun la dispoziţie 618 locuri de muncă. Cei mai mari angajatori din Arad sunt din domeniul automotive. O companie din oraşul Nădab are peste 120 de posturi libere, iar una din municipiul Arad angajează aproximativ 150 de oameni. Alte câteva firme angajează zeci de persoane în serviciile de curăţenie. Rata şomajului în judeţ va mai creşte la finalul lunii iunie, în condiţiile în care Greenbrier România a anunţat recent că va înceta operaţiunile de producţie desfăşurate la fabrica de vagoane marfă ASTRA din municipiu, ceea ce va duce la concedierea colectivă a circa 700 de angajaţi.
Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Timiş, în vestul României, a procesat, în primul trimestru al acestui an, peste 2.000 de cereri de şedere primite din partea cetăţenilor străini. Din acestea, 1.800 au fost avizate pozitiv. Şeful Serviciului pentru Imigrări Timiş, Marian State, a spus că din cele peste 2.000 de persoane care au depus cereri de şedere în judeţ, aproape 290 au fost cetăţeni ai Uniunii Europene, în special din Italia, Germania şi Franţa. Majoritatea cererilor, 420, au fost provenit din partea de cetăţenilor din Nepal, peste 250 de la cei din Sri Lanka, 120 din Serbia şi 100 din Republica Moldova. Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajarea în muncă şi studiile. Marian State a mai arătat că, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, poliţiştii de la Imigrări au efectuat aproximativ 90 de controale în urma cărora au depistat 49 de străini în situaţii ilegale, au aplicat amenzi de peste 300.000 de lei (circa 60.000 de euro) şi au emis 46 de decizii de returnare de pe teritoriul României.
