Muncind în România – 27.05.2025
Piaţa construcţiilor la nivel mondial se confruntă cu provocări majore, conform raportului global anual publicat de compania canadiană de consultanţă Colliers.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 27.05.2025, 14:14
Piaţa construcţiilor la nivel mondial se confruntă cu provocări majore, conform raportului global anual publicat de compania canadiană de consultanţă Colliers. În România, cercetarea indică o scădere semnificativă în acest sector în 2024 faţă de 2023. Printre principalele dificultăţi se numără revenirea preţurilor materialelor de construcţii la nivelurile-record din 2022, dar şi presiunea generată de un deficit bugetar de aproape 9% din PIB, care pune sub semnul întrebării continuarea marilor proiecte finanţate din fonduri europene. La acestea se adaugă eliminarea scutirii de impozit pentru muncitorii din construcţii, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari cu salariile.
De asemenea, domeniul construcţiilor rămâne unul dintre cele slab digitalizate sectoare, ceea ce duce la lucrări mai puţin eficiente, clădiri de calitate mai scăzută şi costuri mai mari. O altă problemă importantă este lipsa forţei de muncă, iar cei care lucrează deja în construcţii nu sunt suficient de pregătiţi. Una dintre cauze este că firmele româneşti de construcţii investesc foarte puţin în formarea angajaţilor, doar 0,1% din profit, comparativ cu 1% cât este media în Uniunea Europeană.
Economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a capacităţii de absorbţie a forţei de muncă şi o creştere a numărului de persoane active care au migrat să lucreze în alte ţări, a spus economistul şi sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. Potrivit acestuia, din 2010 până în 2023, sumele trimise în ţară de românii plecaţi la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro. Bădescu apreciază că deşi sumele trimise din România de migranţii străini care lucrează aici au crescut de la circa 88 milioane de euro, în 2010, la 1,4 miliarde euro, în 2023, majorarea decalajului dintre remitenţele de intrare şi cele de ieşire arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă şi externă.
Printre cauzele diferenţierii indicelui de atractivitate a economiei româneşti faţă de alte economii europene, cercetătorul a identificat decalajul puterii de cumpărare, al puterii de compensare prin beneficii sociale şi al nivelului de impozitare. Ciprian Bădescu a mai arătat că în perioada 2010-2023, România a coborât pe ultimul loc pe scara atractivităţii economiilor din Europa Centrală şi de Est.
Peste 8.000 de persoane şi-au găsit de lucru la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă la finele săptămânii trecute în 67 de locaţii din ţară şi din Bucureşti. Aproape 1.900 de angajatori au pus la dispoziţie circa 30.000 de job-uri. Cei mai căutaţi au fost muncitorii necalificaţi, agenţii de securitate, şoferii şi curierii. Oferta a cuprins locuri de muncă şi pentru cei cu studii superioare, respectiv pentru ingineri în diferite ramuri de activitate, manageri, economişti, analişti, referenţi de specialitate şi consultanţi bancari.
Cele mai multe job-uri au fost oferite în capitala Bucureşti, în Constanţa, Mehedinţi, Ilfov, Bihor, Cluj şi Tulcea. Printre cei care şi-au găsit de lucru au fost şi refugiaţi din Ucraina. Pentru aceştia au fost disponibile aproximativ 140 de locuri de muncă. Rata şomajului înregistrată în evidenţele autorităţilor române la începutul lunii trecute a depăşit 3 procente.
Judeţul Braşov, în centrul României, a urcat pe locul 6 la nivel naţional în ce priveşte salariul mediu net în luna martie, potrivit Direcţiei Judeţeane de Statistică. Cu o creştere de aproape 10 procente faţă de luna precedentă, salariul mediu net a ajuns în judeţ la 5.368 de lei (1.060 euro). Clasamentul este condus de municipiul Bucureşti, cu un salariu mediu net de 7.599 de lei (1.500 euro) urmat de judeţele Cluj şi Timiş, ambele cu peste 6.000 de lei (aproape 1.200 euro), Ilfov şi Sibiu. În judeţul Braşov, unde sunt înregistraţi aproape 206.000 de angajaţi, salariul mediu net în industrie şi construcţii a fost de 5.678 de lei (puţin peste 1.100 euro), în timp ce în servicii şi agricultură s-a câştigat sub medie. Numărul de persoane angajate în Braşov a crescut cu aproape 700 faţă de februarie 2025 şi cu peste 3.100 faţă de martie 2024.
