Muncind în România
Şoferii companiilor Bolt sau Uber din România şi livratorii Glovo şi Wolt sau ai altor aplicaţii similare vor avea propriul sindicat în care se pot înscrie şi angajaţii străini.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 16.09.2025, 15:20
Şoferii companiilor Bolt sau Uber din România şi livratorii Glovo şi Wolt sau ai altor aplicaţii similare vor avea propriul sindicat în care se pot înscrie şi angajaţii străini. Iniţiativa aparţine Blocului Naţional Sindical, confederaţie care a anunţat că lansează primul sindicat din România dedicat lucrătorilor de pe platforme digitale. Noul sindicat va funcţiona ca unul naţional, cu filiale în toate judeţele ţării. Adeziunea poate fi completată online. Printre obiectivele sindicatului lucrătorilor de pe platforme digitale se numără asigurarea accesului la sistemele de protecţie socială, începerea negocierilor colective la nivel de platformă sau reprezentarea lucrătorilor ca partener social recunoscut în dialogul cu guvernul. În România, Uber şi Bolt au împreună peste 105.000 de şoferi activi, o cifră comparabilă cu totalul angajaţilor celor mai mari şapte angajatori din ţară, conform datelor furnizate de Blocul Naţional Sindical.
Aproape 30.000 de locuri de muncă au fost scoase pe piaţa din România în ultima lună, arată statistica realizată de platforma de recrutare online „eJobs”. Dintre acestea, circa 7.500 de joburi au fost publicate de la începutul lunii septembrie. Peste 60% din poziţii vizează două categorii-cheie: candidaţii din segmentul începător şi muncitorii calificaţi. Cele mai multe posturi sunt disponibile în retail, call center, servicii, industria alimentară, producţie, construcţii, transport şi turism. Pentru a reuşi să recruteze mai rapid, a crescut şi numărul de anunţuri de angajare cu salariul afişat, astfel încât candidaţii au o imagine clară şi un orizont de aşteptări realiste cu privire la banii pe care i-ar putea câştiga.
Numărul persoanelor care muncesc în România a crescut uşor în trimestrul al doilea din 2025, arată Institutul Naţional de Statistică. Astfel, rata de ocupare s-a situat la peste 63%, în condiţiile în care numărul persoanelor active era de aproape 8,23 de milioane. Dintre aceştia, 490.000 erau şomeri. Creşterea înregistrată în rândul persoanelor care muncesc este de 0,6 puncte procentuale, faţă de trimestru I din 2025. Pe sexe, sunt mai mulţi bărbaţi care muncesc, puţin peste 71%, în timp ce femeile ocupate profesional erau aproape 55 de procente. Totodată se remarcă un uşor avans al persoanelor ocupate la oraşe, faţă de cele din mediul rural. Datele statistice mai relevă că rata de ocupare a tinerilor a fost de circa 19 procente, în timp ce rata generală a şomajului a fost de 6%, cu o uşoară tendinţă de scădere.
Judeţul Dolj, din sud-vestul României, se confruntă cu mai mari probleme pe piaţa muncii. La finalul lunii iulie, rata şomajului a ajuns aici la 8,59%, potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, sunt aproape 20.000 de persoane fără ocupaţie, dintre care peste 9.000 femei. AJOFM mai arată că cei mai mulţi şomeri, peste 17.000, provin din mediul rural.
Integrarea migranţilor şi refugiaţilor prin activităţi culturale comunitare va fi tema centrală a „Maratonului de idei pentru comunităţi primitoare”, eveniment organizat joi, 18 septembrie, la Sălaj, în nord-vestul României. Manifestarea, care se va desfăşura la Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu”, va aduce împreună membri ai comunităţii locale, experţi, organizaţii, migranţi şi autorităţi, care vor lucra în echipe pentru a identifica soluţii şi iniţiative concrete de sprijin, cu scopul de a transforma bibliotecile şi comunităţile în spaţii deschise şi prietenoase pentru toţi. Managerul Bibliotecii, Mariana Marian, a spus că vor participa în special, de migranţi din afara Uniunii Europene, din ţări precum Ucraina şi Nepal. „Vrem să vedem ce le putem oferi ca socializare, comunicare, eventual cursuri de limba română. Noi îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi. Biblioteca nu este doar un spaţiu al cărţilor, ci şi un spaţiu al comunităţii. Prin astfel de iniţiative, deschidem porţi către înţelegere, sprijin şi convieţuire armonioasă”, a precizat aceasta. Potrivit Biroului pentru Imigrări Sălaj, în ultimii trei ani aproximativ 620 de cetăţeni extracomunitari au solicitat prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul judeţului iar circa 980 de cetaţeni non-UE figurează, la momentul actual, cu reşedinţa în judeţ. De asemenea, 380 de cetăţeni străini au solicitat prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, HORECA şi în agricultură.
