Muncind în România – 10.02.2026
Angajatorii din România vor fi obligaţi să aplice noi reguli menite să prevină violenţa şi hărţuirea la locul de muncă, în urma unor modificări legislative iniţiate de guvern, care au primit raport favorabil în Comisia pentru muncă a Senatului de la Bucureşti.
Sorin Iordan, 10.02.2026, 17:30
Angajatorii din România vor fi obligaţi să aplice noi reguli menite să prevină violenţa şi hărţuirea la locul de muncă, în urma unor modificări legislative iniţiate de guvern, care au primit raport favorabil în Comisia pentru muncă a Senatului de la Bucureşti. Noile prevederi le impun firmelor să implementeze mecanisme de prevenţie şi să asigure posibilitatea raportării confidenţiale a oricăror incidente de acest fel. Regulile se aplică atât la sediul companiei, cât şi pentru munca de acasă, deplasările cu colegii şi discuţiile purtate online. Potrivit documentului, angajatorii trebuie să se asigure că au un sistem prin care actele de violenţă sau hărţuire să poată fi raportate de victime confidenţial şi în siguranţă.
Totodată regulamentele interne trebuie să includă reguli de prevenire a acestor situaţii pe care angajaţii să le ştie în detaliu. Angajatorii au la dispoziţie trei luni să se conformeze, iar cei care nu respectă noile reguli riscă amenzi între 3.500 şi 7.000 de lei (700 şi 1.400 euro). Potrivit legii, prin hărţuire să înţelege un comportament ostil, remarci verbale abuzive, dar şi gesturi sau acţiuni care creează un mediu de lucru intimidant sau degradant. De exemplu, distribuirea de materiale ofensatoare cu conţinut indecent, insinuările, glumele sau remarcile obscene, dar şi comentariile despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane care cauzează suferinţă, sunt toate exemple de hărţuire. Tot aici intră atenţia nedorită, precum spionarea, urmărirea, ori telefoanele şi mesajele cu conotaţii sexuale sau care invadează viaţa personală.
Un proiect european derulat până în anul 2028 îşi propune să sprijine autorităţile locale din Regiunea de Vest a României în integrarea mai eficientă a migranţilor pe piaţa muncii, prin programe de educaţie, orientare profesională şi recunoaştere a competenţelor dobândite. Proiectul este realizat în parteneriat de Universitatea din Florenţa, Universitatea de Vest din Timişoara şi Agenţia de Dezvoltare Regională Vest. Iniţiativa se desfăşoară în contextul în care regiunea se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de forţă de muncă, pe fondul plecării tinerilor şi al îmbătrânirii populaţiei active. Angajatorii de aici spun că găsesc tot mai greu oameni cu competenţele necesare, iar integrarea migranţilor devine o opţiune tot mai discutată. Prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Mădălin Bunoiu, a afirmat că migraţia trebuie abordată pragmatic, prin politici bazate pe cunoaştere şi incluziune socială. Potrivit acestuia, integrarea nu funcţionează fără cunoaştere, iar politicile publice nu funcţionează fără a înţelege oamenii din spatele cifrelor. „Problema nu este lipsa locurilor de muncă, ci lipsa încrederii, a contactului real şi a sprijinului adecvat. Pentru noi, accesul la piaţa muncii nu este doar o chestiune economică. Este o chestiună de demnitate, apartenenţă şi viitor”, a mai spus Bunoiu.
O situaţie similară cu cea din vestul ţării se regăseşte în judeţul Buzău, din sud-estul României. Aici, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă atrage atenţia cu privire la un deficit cronic de forţă de muncă locală, în situaţia în care tinerii şi muncitorii calificaţi aleg să lucreze în străinătate, iar importul de forţă de muncă din ţări extracomunitare precum Nepal, India sau Bangladesh s-a triplat în 2025 faţă de 2024. Serviciul de Imigrări local eliberează lunar adeverinţe pentru 200 locuri de muncă, cele mai solicitate meserii fiind în domeniul HORECA, construcţii şi agricultură, transmite Agenţia.
„Referitor la societăţile care cer import de forţă de muncă extracomunitară, dacă acum vreo 3-4 ani erau înregistrate în jur de 2-3 cereri pe săptămână, acum în medie sunt cam 5 cereri pe zi”, a declarat şi directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu. Acesta a mai spus că agenţii economici cer lucrători în special din ţări precum India, Sri Lanka, Bangladesh şi Pakistan. „Îi vedem şi au devenit o prezenţă constantă în societate, pentru că angajatorii nu reuşesc să-şi asigure forţa de muncă din resursă internă, şi atunci apelează la sursa externă”, a mai precizat Tociu. Din datele instituţiei, criza forţei de muncă este accentuată în industriile prelucrătoare, unde se găsesc cu greu sudori, strungari, frezori, în domeniul HORECA – unde este deficit de barmani, bucătari, ospătari, dar şi în construcţii şi agricultură. Pentru 2026, AJOFM Buzău prognozează că rata şomajului se va menţine a în jurul a 4%.
