România, Flancul Estic – 15.05.2024
România, partener esențial în eforturile de descurajare și apărare ale NATO
Adaugă ca sursă preferată în Google
Agenția Media a Armatei, 15.05.2024, 15:18
Creșterea prezenței militare a NATO în partea de est a Alianței și a Europei este un element principal al măsurilor aliate de descurajare. Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia urmată de războiul Federației Ruse în Ucraina reprezintă evenimente care au determinat liderii țărilor NATO să regândească strategiile de apărare. România ocupă un loc important în cadrul Alianței, fiind o adevărată ancoră în partea de sud a flancului estic aliat și stat riveran la Marea Neagră, regiune cu relevanță strategică pentru securitatea europeană și euro-atlantică. La summiturile NATO de la Madrid şi Vilnius, din 2022 respectiv 2023, România a pus pe agendă problema consolidării prezenței NATO în bazinul Mării Negre.
Prezența avansată a NATO include în prezent 8 grupuri de luptă multinaționale, asigurate de națiunile-cadru și suplimentate prin contribuția altor aliați. Acestea sunt dislocate în cele 3 țări baltice, în Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România, acoperind astfel întreg flancul de est. În România, grupul de luptă are Franța ca națiune cadru, iar Olanda, Belgia și Luxemburg contribuie cu forțe. În prezent, grupul este de nivel batalion, dar se preconizează ca, de anul viitor, să crească până la o brigadă cu 4000 de militari. Tot în România, NATO are și câteva structuri de comandă: comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est la Sibiu și cel al Diviziei Multinaționale Sud-Est la București, dar și Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și Unitatea de Integrare a Forțelor NATO în capitală.
România este un partener esențial în dezvoltarea eforturilor de descurajare și apărare ale Alianței pe Flancul Estic prin operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu și prin întărirea, alături de aliați, a securității la Marea Neagră. Un exemplu este demararea lucrărilor pentru extinderea bazei militare «Mihail Kogălniceanu» din județul Constanța, care va putea găzdui 10.000 de militari NATO. Este un proiect pentru care guvernul român va investi 2,5 miliarde de euro. În prezent, pe teritoriul României sunt în jur de 5.000 de militari străini.
Necesitatea înființării unui grup naval permanent al NATO în bazinul Mării Negre este tot mai des menționată. România, Bulgaria și Turcia trebuie să identifice o soluție comună pentru asigurarea securității Mării Negre. Modelul Mării Baltice, care a devenit practic un așa-numit lac NATO după aderarea Suediei și Finlandei, poate fi un bun exemplu. Consolidarea relațiilor dintre NATO și Ucraina ori chiar acceptarea Ucrainei în calitate de membru NATO poate oferi noi posibilități de întărire a bazinului pontic.
Faptul că ţara noastră are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina şi-a pus amprenta şi asupra rolului şi poziţiei României în cadrul NATO. Referitor la sprijinul pentru țara vecină, România ar putea ceda Ucrainei unul dintre sistemele sale de apărare aeriană Patriot. Este o ipoteză avansată de președintele Klaus Iohannis în urma vizitei sale în SUA. Decizia nu poate fi luată decât în urma consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România are patru astfel de sisteme, dintre care unul a fost deja testat, iar celelalte trei sunt în stadii avansate de operaționalizare.
În varianta luării unei astfel de hotărâri, sistemul pentru Ucraina ar fi unul dintre aceste ultime trei. “Este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere Ucrainei sisteme Patriot. România dispune de astfel de sisteme și am fost întrebați și noi. Și președintele Joe Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis. Va trebui să discut acasă, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim în schimb pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană” a declarat Iohannis.
(Adrian Gîtman )
