Mungiu, apel pentru salvarea cinematografelor

Succesul de la Cannes l-a readus pe Cristian Mungiu în centrul atenției internaționale, după ce a câștigat al doilea Palme d’Or din cariera sa pentru filmul scris și regizat de el, Fjord.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Sabău, 06.06.2026, 12:35

Succesul de la Cannes l-a readus pe Cristian Mungiu în centrul atenției internaționale, după ce a câștigat al doilea Palme d’Or din cariera sa pentru filmul scris și regizat de el, Fjord. Însă, odată întors în țară, regizorul a ales să vorbească mai puțin despre trofeele obținute și mai mult despre problemele care, spune el, împiedică dezvoltarea cinematografiei românești.

Conferința de presă susținută de Cristian Mungiu a fost organizată într-un spațiu cu valoare simbolică pentru lumea filmului: Cinema Studio din București. Sala, cândva una dintre cele mai importante pentru festivaluri, premiere și întâlniri cu publicul, este închisă de ani buni. Mungiu spune că în ultimii ani au dispărut nu doar clădiri, ci și o întreagă cultură a mersului la cinema. În multe orașe nu mai există săli funcționale, iar generații întregi au crescut fără acces constant la proiecții de film. Regizorul atrage atenția că, în lipsa unor investiții, publicul pierde contactul cu experiența colectivă a cinematografului.

„E necesar ca acum, când beneficiem de acest moment de atenție, să încercăm să facem ceva. Pentru că cel mai rău lucru care s-a întâmplat după pierderea sălilor de cinema nu este că au dispărut niște spații în care se vedeau filme, ci că a dispărut o obișnuință de consum. Oamenii au pierdut ideea că mai poți să ieși în orașul tău, să vezi un film împreună cu alții, să socializezi și să discuți după aceea. Sigur, platformele și toate schimbările din ultimii ani au contribuit la asta, dar e important să facem un efort pentru a readuce lucrurile acestea înapoi, atât cât se poate și în condițiile de astăzi.”

Problemele nu se opresc însă la lipsa cinematografelor. Cristian Mungiu susține că întregul sistem de finanțare al cinematografiei are nevoie de reforme. Regizorul a readus în discuție fondurile care, potrivit legii, ar trebui să alimenteze Fondul Cinematografic și care nu au ajuns niciodată la destinație. În opinia sa, aceasta este una dintre cele mai rapide măsuri prin care industria ar putea beneficia de resurse suplimentare.

În același timp, cineastul spune că statul trebuie să susțină mai concret cultura, prin actualizarea Legii Cinematografiei și adaptarea acesteia la noile forme de consum media, precum platformele de streaming și publicitatea digitală. Mungiu pledează pentru reguli clare și predictibile în acordarea finanțărilor și pentru un cadru care să permită dezvoltarea pe termen lung a industriei.

Regizorul a vorbit și despre lipsa unei săli de premieră în Capitală. În prezent, organizarea unei premiere importante presupune costuri ridicate și soluții improvizate. În opinia sa, România are nevoie de o strategie culturală pe termen lung și de reguli predictibile pentru finanțarea proiectelor, nu de măsuri excepționale luate doar atunci când un film obține un succes internațional.

După apelul adresat autorităților, Cristian Mungiu a vorbit și despre proiectul care l-a readus în atenția marilor festivaluri internaționale. Noul său film, „Fjord”, urmează să intre într-un amplu circuit de promovare internațională, care se va desfășura în perioada următoare. Până la lansarea oficială în România, spectatorii români vor avea însă ocazia să vadă filmul într-o proiecție specială. Cristian Mungiu spune că Fjord pornește dintr-o realitate contemporană marcată de tensiuni și de lipsa dialogului între grupuri sociale.

”Nu sunt naiv și nu-mi închipui că, după ce proiectăm filmul ăsta, care e într-un fel un îndemn la toleranță, oamenii vor ieși pe stradă luându-se în brațe unii pe alții, cei din aripi diferite ale spectrului politic. Nu! Dar este un film despre fundamentalismul în gândire.

Iar fundamentalismul nu e nici de stânga, nici de dreapta. Fundamentalismul e un mod de a gândi în care crezi că tu ai dreptate și celălalt nu are. Împotriva acestei chestiuni mă poziționez și despre asta este filmul. E un îndemn ca fiecare să-și facă propria analiză și să vadă unde se poziționează.

Nu am așteptarea că un film poate produce, în mod statistic semnificativ, o schimbare în societate, evident că nu. Dar, pe de altă parte, e foarte dezamăgitor să vezi că un film care îndeamnă la toleranță ajunge să fie întâmpinat cu hate înainte ca oamenii să-l fi văzut”                               

În viziunea regizorului, filmul nu oferă răspunsuri definitive, ci deschide o zonă de reflecție asupra modului în care funcționează societatea actuală. La finalul conferinței, mesajul lui Cristian Mungiu a fost unul simplu: premiile internaționale aduc vizibilitate, dar nu pot înlocui investițiile și reformele. Iar dacă succesul filmelor românești continuă să fie apreciat în lume, spune regizorul, a venit momentul ca și infrastructura cinematografică din România să țină pasul cu prestigiul pe care aceste filme îl aduc țării.