Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Socialismul în România la sfârşitul secolului al 19-lea

Pe la anul 1900, intelectualii români căutau un model de rezolvare a problemei ţărăneşti. Ţărănimea forma peste 80% din populaţia României şi ea trebuia ajutată pentru a prospera economic ...

Socialismul în România la sfârşitul secolului al 19-lea
Socialismul în România la sfârşitul secolului al 19-lea

, 15.04.2013, 12:27

Pe la anul 1900, intelectualii români căutau un model de rezolvare a problemei ţărăneşti. Ţărănimea forma peste 80% din populaţia României şi ea trebuia ajutată pentru a prospera economic şi, astfel, a împinge înainte societatea. Cea mai importantă parte a intelectualilor români aderaseră la ideea naţională, la emancipare prin cultivarea identităţii naţionale, un proiect care implica cultura înainte de toate. O minoritate a crezut însă de cuviinţă să acorde prioritate economiei şi emancipării sociale. Sub influenţele socialismului, ale marxismului, intelectualii progresişti au avut de luptat nu numai cu adversarii lor conservatori, ci chiar şi cu cei care le împărtăşeau ideile, nu însă şi soluţiile.



Ideea naţională a fost însă mai puternică, deşi în jurul anului 1900 atât naţionalismul, cât şi socialismul erau în plin avânt. Sociologul Călin Cotoi, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, crede că lipsa de audienţă pe care a avut-o proiectul socialist se explică datorită forţei pe care ideea naţională a avut-o într-o societate care a păşit mai târziu pe drumul modernizării. Ceea ce ar fi trebuit să devină un mare eveniment, chestiunea ţărănească din perspectiva socialistă, a fost un fenomen invers: ideea naţională a asimilat socialismul: ”Avem de-a face cu un soi de eveniment care e non-eveniment, cu o lipsă de apariţie a socialului ca problemă. Avem de-a face cu o naţionalizare rapidă a socialului înainte ca el să devină o problematică. Aceasta se întâmplă chiar în interiorul disputelor socialiste din epocă. Datorită acestei rapide naţionalizări apărute privind ce înseamnă problema socială, în urma disputei dintre poporanişti şi marxişti, s-a ivit posibilitatea apariţiei unui social deja naţionalizat, cu o componentă etnică. Atunci când apare cu adevărat socialul programabil, în perioada interbelică, el vine gata ambalat din această perioadă. Tehnocraţii din şcoala lui Gusti sau ai şcolii demografice a lui Sabin Manuilă, ai şcolii de la Cluj a lui Iuliu Moldovan, intră în discuţiile care au pornit în 1900.”



Cele două mari curente de idei care militau pentru emanciparea ţărănimii au fost marxismul şi poporanismul. În ciuda faptului că erau destul de periferice, cele două nu au găsit, cel mai adesea, puncte comune de dialog ci mai degrabă de dezacord, de confruntare. Astfel că socialismul, oricum fragil, nu a avut o influenţă mare în rândul maselor ţărăneşti şi în rândul decidenţilor politici. Dar la nivelul ideilor, cele două au aruncat în luptă argumente considerate însă de către auditoriu mult prea abstracte.



Marxismul era reprezentat mai ales de Constantin Dobrogeanu-Gherea, pe numele său real Solomon Katz, un refugiat din Rusia. Autor al mai multor volume, între care ”Neoiobăgia”, o analiză marxistă a situaţiei economice a ţărănimii, Gherea era printre cei mai influenţi lideri socialişti. Oponentul său era tot un refugiat, şi anume basarabeanul Constantin Stere. Acesta aducea din Rusia ideile narodnicismului pe care le-a transformat, împreună cu criticul literar Garabet Ibrăileanu, în curentul poporanist. Călin Cotoi: ”Majoritatea socialiştilor români, în afara unei mici minorităţi care este de orientare franco-belgiană, vine din proiectul rus al narodnicismului. Însă narodnicii români nu prea vor să fie consideraţi narodnici ruşi. Poporaniştii români încearcă mereu să se distanţeze de cazul rus, atât în cazul lui Gherea, cât şi în cel al lui Stere. Chiar dacă Stere îi pomeneşte cu admiraţie, când priveşti la bibliografia pe care socialiştii români o folosesc – Stere are texte care sunt aproape copiate din scrierile lui Nikolai Mihailovski – atunci când citează, ei îi citează numai pe nemţi: pe Eduard Bernstein, pe Karl Kautsky, pe Karl Marx, pe neopozitiviştii nemţi. Bibliografia este una germană.”



Poporaniştii români şi narodnicii au ceva în comun: alegerea celei de-a treia căi de dezvoltare economică, nici cea capitalistă, nici cea marxistă. Relaţia dintre intelectual şi masa ţărănească era esenţială, raportarea la Occident, cel mai avansat economic, şi depăşirea contradicţiilor dintre progres şi tradiţie erau punctele cele mai importante de urmat. Călin Cotoi a arătat ce a apropiat şi ce a deosebit poporanismul românesc de narodnicismul rus: ”Cazul românesc cred că e interesant de pus în contextul acesta rusesc tocmai fiindcă după părerea mea, poporanismul joacă, cu mult mai puţin, acest rol al începutului de modernizare a socialului. Poporanismul poate fi înţeles în două dimensiuni mari: una este cea teoretică, ce se referă mai ales la Consatntin Stere şi la disputele lui cu marxiştii. Cealaltă dimensiune este poporanismul difuz, asemenea narodnicismului, în care intră fragmente din mişcarea cooperatistă, apariţia băncilor şi a creditului rural care nu reuşesc să se dezvolte decât în mică măsură şi sunt preluate de către stat şi anihilate. Transplantarea narodnicismului în spaţiul românesc înseamnă transplantarea unei mişcări dintr-un cadru imperial într-unul de construire a naţiunii. Aceasta este fundamental pentru a înţelege diferenţele între cele două.”



Răscoala ţărănească din 1907 a fost ilustrarea diagnosticului pe care socialiştii români au încercat, fără succes, să-l pună României la 1900. Rezolvarea a venit însă din partea statului.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company