Podișul Mehedinți, „Cultură, oameni și natură”
Podișul Mehedinți din sud-vestul României se remarcă printr-o fuziune armonioasă între cultura tradițională și natură. Pentru a evalua și promova acest patrimoniu, Asociația Sinaptica, Muzeul ASTRA și comuna Isverna derulează proiectul „Cultură, oameni și natură”. Inițiativa, cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național, folosește în premieră națională conceptul de „peisaj cultural”. Prin tabere de voluntariat, proiectul a atras tineri străini în căutarea unei experiențe autentice. Scopul este conservarea tradițiilor și promovarea unui turism sustenabil, în armonie cu natura.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 01.10.2026, 17:00
Podișul Mehedinți din sud-vestul României se remarcă printr-o fuziune armonioasă între cultura tradițională și natură. Pentru a evalua și promova acest patrimoniu, Asociația Sinaptica, Muzeul ASTRA și comuna Isverna din judeţul Mehedinţi derulează proiectul „Cultură, oameni și natură”. Inițiativa, cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național, folosește în premieră națională conceptul de „peisaj cultural”.
Prin tabere de voluntariat, proiectul a atras tineri străini în căutarea unei experiențe autentice. Scopul este conservarea tradițiilor și promovarea unui turism sustenabil, în armonie cu natura. Ionică Pârvu, coordonatorul proiectului „Cultură, oameni și natură” din partea Asociației Sinaptica, prezintă obiectivele acestei inițiative și specificul regiunii.
„Avem ca parteneri Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu și comuna Isverna. Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Noi am mai derulat proiecte dedicate patrimoniului cultural din Mehedinți. De această dată, am hotărât să abordăm o temă nouă pentru România, și anume peisajul cultural. Proiectul se află aproape de final, iar activitățile sale au fost dedicate Podișului Mehedinți. Această zonă are o bogăție extraordinară din punctul de vedere al culturii tradiționale. Aici există o îmbinare între natură și activitățile oamenilor de-a lungul istoriei, elemente care fac ca regiunea să fie specială. Zona nu se remarcă prin priveliști extraordinar de ample, întrucât podișul are doar câteva sute de metri înălțime. Regiunea este specială pentru că aici cultura tradițională încă nu a suferit vătămările pe care le consemnăm și le știm în Maramureș sau în multe locuri din Transilvania, regiuni altfel reputate pentru valoarea lor culturală.”
Pentru documentarea pe teren, echipa proiectului a organizat două tabere de voluntariat în comuna Isverna. La aceste activități au participat și cetățeni străini interesați de patrimoniul tradițional românesc. În prima tabără au fost prezenți un tânăr din Franța și o expertă din Lituania, iar la a doua ediție a participat o tânără urbanistă din China, care studiază la Torino, în Italia. Împreună cu voluntarii, specialiștii au analizat structurile tradiționale din zonă, după cum explică Ionică Pârvu, coordonatorul proiectului.
„Am identificat elementele fundamentale care disting Podișul Mehedinți. Primele sunt conacele împrăștiate în afara satelor. Un alt element este palanca. Aceasta reprezintă un adăpost pentru animale, extrem de vechi ca structură și ca modalitate de realizare, care poate fi recunoscut încă din preistorie. De asemenea, este important și felul în care sunt realizate grădinile în podiș, cele pentru zarzavaturi, pentru porumb și pentru vița-de-vie. Toate acestea formează un peisaj cultural. Din perspectiva clasificării UNESCO, această zonă este un peisaj cultural dezvoltat organic. Nu a planificat nimeni vreodată ca locul să arate într-un fel sau altul. Peisajul s-a format prin adaptarea acțiunii umane la mediul înconjurător, din perspectivă arhitecturală și din perspectiva materialelor utilizate în decursul istoriei, până în urmă cu 50 sau 60 de ani.”
Câteva dintre aceste conace sunt utilizate și în prezent. În Podișul Mehedinți, conacul este o locuință temporară, folosită în special pe timpul verii, în jurul căreia localnicii își creșteau animalele. În timp ce turma principală era dusă la păscut pe munte, familiile păstrau lângă conac una sau două vite și câteva oi pentru consumul zilnic de lapte și de brânză. Tot acolo, oamenii îngrijeau o grădină, o livadă sau viță-de-vie.
Ionică Pârvu oferă detalii despre arhitectura acestor construcții:
„Noi am descoperit acolo zeci de astfel de conace. Acestea pornesc de la o construcție cu două cămăruțe și ajung până la construcții extrem de ample, dezvoltate pe trei niveluri, datorită configurației terenului. Localnicii nu au nivelat pământul, ci au ridicat construcția în trepte, pe panta dealului. Încă mai sunt oameni, în general bătrâni, care stau acolo pe timpul verii. Ei folosesc vatra deschisă, care este un sistem vechi de încălzire și de pregătire a hranei. Cea mai veche construcție pe care am putut-o identifica vizual, fără să facem testări aprofundate, are o vechime de aproximativ 200 de ani. Clădirea a fost locuită de la început și până în urmă cu cinci, șase sau cel mult zece ani. Oamenii au trăit exact așa, fără ca acolo să fi fost adusă nici măcar energia electrică. Încă mai sunt localnici, bătrâni sau mai puțin bătrâni, care toamna își cară recolta cu o căruță trasă de vaci. Nu mai au boi, dar vacile trag căruța.”
Modul tradițional de viață și felul în care localnicii au modelat terenul de-a lungul generațiilor fac ca Podișul Mehedinți să fie o destinație potrivită pentru drumeții ușoare. Ionică Pârvu, coordonatorul proiectului „Cultură, oameni și natură”, descrie experiența turiștilor care parcurg traseele din această regiune.
„Din această perspectivă, vorbim despre peisajul cultural care combină munca omului cu vârful de munte, cu un pâlc de pădure și cu un „cucui”, cuvânt care desemnează un deal mai înalt. Terasările permiteau, pe de o parte, o anumită cultură agricolă și, în egală măsură, opreau viiturile. Această combinație între natură și oameni ne-a determinat să ne gândim că este vorba despre cultură și natură. Ea formează un peisaj cultural excepțional de frumos și de special, mai ales că este un peisaj care poate fi văzut la pas. Nu ai nevoie de asfalt. Traseele nu durează mai mult de cinci sau șase ore de plimbare. Nu discutăm despre cățărări obositoare pe munte sau despre trasee de zeci de kilometri. Pleci dintr-un sat, ajungi în celălalt și parcurgi 6 kilometri într-o mică buclă. Pe orice traseu ai merge, ajungi pe un „cucui”, acel deal care se înalță față de restul, de unde ți se deschide o priveliște extraordinară. În decurs de patru ore de plimbare lejeră, ai timp să te oprești să mănânci un fruct dacă este vară. Poți să faci fotografii sau, pur și simplu, să stai pe iarbă și să asculți vântul într-o liniște specială. În patru ore poți să pleci dintr-o zonă de câmpie sau de luncă și să urci un deal. Acolo constați că ești aproape la aceeași înălțime cu Munții Parâng și că vezi în zare Munții Retezat, la nivelul ochilor.”
Prin proiectul „Cultură, oameni și natură”, Podișul Mehedinți este pus în valoare ca un model de conviețuire între om și mediu. Protejarea conacelor sezoniere, a tehnicilor agricole tradiționale și a traseelor dintre sate oferă comunității din Izverna șansa de a dezvolta un turism sustenabil, bazat pe natură și pe identitatea culturală a locului.
