Reghin, orașul viorilor
Reghinul, unic prin frumusețea și istoria sa, este supranumit „Orașul viorilor”. În marile săli de concerte din lumea întreagă răsună acordurile viorilor create aici.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 20.03.2025, 16:30
Reghinul, unic prin frumusețea și istoria sa, este supranumit „Orașul viorilor”. În marile săli de concerte din lumea întreagă răsună acordurile viorilor create aici. Atelierele unde sunt create instrumentele muzicale se pot vizita. Reghinul, în sine, este un oraș surprinzător, dar poate constitui și un punct de plecare pentru diverse drumeții în munții Călimani și Gurghiu și pentru vizitarea atracțiilor turistice din zonă.
Cătălina Orban, coordonatoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Reghin, spune că orașul încă păstrează atmosfera unui mic burg transilvănean, pentru că aici diversitatea de etnii și multilingvismul a generat tradiție și a creat moșteniri culturale și spirituale specifice.
„De obicei, le recomandăm turiștilor să înceapă descoperirea orașului cu o plimbare în centrul istoric, care abundă în diverse clădiri baroce neoclasice, secesioniste și eclectice. Tot centrul istoric al orașului a fost construit în perioada 1850-1910. O parte dintre aceste clădiri au adăpostit mai de mult asociații culturale, instituții, iar toate formează un ansamblu colorat ce dau un farmec aparte Reghinului. Foarte aproape de centrul istoric le recomandăm turiștilor se descoperă cel mai vechi monument al orașului. Este vorba de Biserica Evanghelică, a cărei construcție a început în anul 1330. Prezintă numeroase și valoroase elemente arhitecturale. În sezonul estival, se organizează anual concerte de orgă. Biserica este interesantă și pentru că, în interiorul acesteia, turiștii pot descoperi un muzeu săsesc fascinant. Se vorbește despre moștenirea culturală săsească a orașului. În fața bisericii săsești sau evanghelice vor descoperi monumentul Piramida Viorilor. Așa cum îi spune și numele, aceasta celebrează meșteșugul viorilor, lutieritul, care a adus un renume mondial orașului. Nu departe de centrul orașului, avem o bisericuță din bârne de lemn nelăcuit, care a fost adusă din Moldova în anul 1725 de un grup de negustori macedoneni și decorată pe interior cu picturi de factură populară.”
Foarte mulți turiști doresc să ajungă la următorul obiectiv pe care Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din Reghin îl recomandă: Muzeul Etnografic Anton Badea. „Aici, pe lângă instalațiile tehnice și obiectele de artă populară, pot descoperi o grădină, de fapt, o expoziție sub forma unui sat în aer liber, unic în județul Mureș. Astfel, case și gospodării românești, maghiare și săsești așteaptă să fie descoperite, precum și o bisericuță de lemn și instalații tehnice și populare. Ca o ultimă recomandare, dacă turiștii noștri sunt interesați de o scurtă drumeție, le recomandăm Pădurea Rotundă, una dintre cele mai frumoase zone ale Reghinului, unde iubitorii de plimbări pot descoperi, într-o drumeție plăcută, colorata colonie de prigorii (Merops apiaster), în lunile mai-septembrie. Sunt păsări migratoare ce-și fac cuib în pământul lutos.”
Am aflat de la Cătălina Orban, coordonatoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Reghin, că producția instrumentelor muzicale a început în anul 1951, când, la Reghin, a ajuns lutierul Roman Boianciuc. A venit din Bucovina, după ce a studiat la Praga.
„Acesta a înființat în cadrul fabricii de prelucrare a lemnului din Reghin o secție de instrumente muzicale. Practic, această secție a devenit actuala fabrică de instrumente muzicale, prima fabrică de instrumente muzicale din oraș și, actualmente, cea mai mare fabrică de instrumente muzicale din Europa. Roman Boianciuc este considerat, așadar, cel mai dibace lutier român și fondatorul industriei lutiere din Reghin. În 1992, s-a înființat o altă fabrică de instrumente muzicale. Pe lângă cele două fabrici de viori din Reghin, numeroși lutieri, în atelierele lor, duc mai departe tradiția creării viorilor. Această artă, practic, contribuie la renumele orașului nostru. Vizitele în atelierele de rutieri le recomandăm tuturor turiștilor și, în general, este o experiență pe care o caută cei mai mulți turiști care ajung în oraș, pentru că, odată ajunși la un lutier, ei se pot familiariza cu etapele de realizare a unui instrument muzical, pot avea contacte direct cu creatorul de instrumente muzicale. Am avut foarte mulți turiști care ne-au dat un feedback pozitiv după vizitarea unor astfel de ateliere de lutieri. Sunt și turiști care nu doresc neapărat vizitarea atelierelor de lutieri, dar ajung în orașul nostru pentru a achiziționa un instrument muzical. Ulterior, auzind de această posibilitate de a vizita un astfel de atelier, n-au ratat această oportunitate.”
Dacă aveți mai mult timp la dispoziție, puteți vizita numeroasele atracții turistice din jurul orașului Reghin.
„Aș începe cu castelul din Brâncovenești, Castelul Kemény, care este o bijuterie în stil renascentist din Transilvania. De asemenea, Castelul Teleki din Gornești. Este un castel în stil baroc pur transilvănean. Farmecul acestui castel stă în cele 52 de camere și 365 de ferestre ale sale, simbolizând zilele anului. Un castel foarte aproape pe orașul nostru este Castelul Rákóczi-Bornemisza, situat la 13km, în centrul localității Gurghiu. Acest castel a fost construit la sfârșitul secolului al XVI-lea de către principele Gheorghe Rákóczi I. El a dorit să realizeze o reședință accesibilă în timpul partidelor de vânătoare la care participa des în Munții Gurghiului. Apoi, castelul regal de vânătoare Lăpușna. El este situat de o altitudine de 815 m în comuna Ibănești, în satul Lăpușna. A fost reședință de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu, dar, inițial, a aparținut regilor României cam până în anul 1949. Pentru iubitorii de frumuseți naturale sau de natură, Reghinul poate fi un punct de plecare pentru a vizita rezervația de stejar secular din Pădurea Mociar. Aici regăsim arbori cu vârsta cuprinsă între 650 și 720 de ani.”
Puteți include în lista obiectivelor și peșterile de mulaj din Defileul Mureșului. Acestea sunt formate în rocă vulcanică, în perioada Pliocenului, în urmă cu peste 5 milioane de ani.
